Cᴇɪ ᴀʟᴇșɪ

Calc pe suflete

   Cei trei aleși se întorseseră simultan.

   — Eric? spuse Carla uimită și furioasă în același timp.

   Cum îl văzură, toți trei se repeziră la el. Carla îl apucă de bluză plină de nervi.

   — Unde e Kirra?? i-o luă înainte Oliver, uitându-se cu dispreț la el.

   — Jur că dacă i-ai făcut ceva nu mai scapi din mâinile mele! îl amenință Carla. Eric se abținu să nu râdă. Cei trei îi aruncară niște priviri ucigătoare.

   — Nu știu. Am venit pentru că am crezut că este aici..., se încruntă el. Avea un comportament ciudat: ar fi râs de ei, dar era îngrijorat pentru Kirra.

   Carla îi dădu drumul îngrozită. Avu iarăși un șoc. Dacă prietena ei nu era cu el, atunci unde ar fi putut fi? Mai că pică din picioare, dar Oliver se repezi la ea și o îmbrățișă.

   Tina era și ea încărcată de ură și nervi. Ar fi sărit la gâtul lui Eric, dar se gândi totuși că poate Kirra e la el, dar el i-a mințit.

   — Ascultă-mă cu atenție, Eric! Nu te mai preface... Tu ai luat-o pe Kirra, nu? Era rănită, aproape pe moarte, Eric!!! Spune-mi că ai luat-o! se apropie Tina amenințător de Eric, făcându-și curaj.

   — A, da. Eu am luat-o pe Kirra. Dar când am ieșit împreună afară, după ce și-a revenit, a dispărut, îi răspunse Eric încercând să fie serios.

   Carla își îndreptă toată atenția spre Eric. S-ar fi năpustit asupra lui și l-ar fi făcut bucățele, dar brațele lui Oliver erau încolăcite pe trupul ei.

   — Deci... Nu înțeleg de ce sunteți așa furioși pe mine! Inubii au vrut ca eu să plec pentru că eram împreună cu Kirra. Eu n-am voie să fiu cu oricare din voi până la luptă, altfel puterile voastre vor dispărea! le mărturisi Eric.

   Nimeni nu-i răspunse pentru că în spatele lui Eric apăru un extraterestru, iar lângă el Kirra căzu jos. Eric le observă reacția aleșilor și se întoarse cu spatele la ei. Atunci extraterestru dispăru, iar Kirra se ridică puțin amețită.

   În acea clipă toți o luară la goană spre ea. Carla se năpusti asupra Kirrei, luând-o prin surprindere pentru că biata roșcată nici nu apucă să vadă unde se află. Astfel, ea se dezechilibră și căzu din nou printre frunze. Cei trei începură să râdă. Carla se ridică de pe Kirra. Oliver îi întinse mâna, iar ea i-o acceptă, zâmbind. Două secunde mai târziu, îi îmbrățișă și pe Oliver și pe Tina.

   — Nici nu știi câte griji ne-am făcut! râse Carla fericită că "sora" ei este teafără.

   — Credeam că ai murit! îi spuse Tina, nevenindu-i să creadă că roșcata n-a pățit nimic.

   — Ei bine, sunt în viață..., zâmbi Kirra fericită să-și revadă cei mai buni prieteni.

   — Kirra..., le aminti Eric că este și el acolo. Abia atunci ea îl văzu. Cei doi se îmbrățișară strâns. Ceilalți trei se uitară unii la alții, nevenindu-le să creadă.

   — Am crezut că ai pățit ceva..., îi zise Eric serios.

   — Inubii m-au răpit. Mi-au spus ceva ce ne va ajuta în luptă, o să vă povestesc..., le spuse Kirra liniștită, însă simțea că lipsește ceva. Eric rânji straniu fără să-l observe vreunul din ei.

   — Unde sunt Michael și Ely? întrebă roșcata speriată când le observară dispariția.

   — Oh, nu! Am uitat!! își aminti Tina, ducându-și mâna la gură.
Cei trei o luară la sănătoasa înainte. Kirra și Eric le luară exemplul.