*Lupta cu mine* #PAUZA#

CAPITOLUL 11

Unde naiba mi-am pus tenesii aia?!

Jur ca innebunesc....de aproape jumatate de ora tot caut tenesii si nu-i gasesc. Stiu,a-si putea sa ma incalt cu altceva,dar eu ii vreau pe aceia. Trebuie sa fie pe aici pe undeva...

"Stii ceva,m-am saturat! Nu te poti incalta cu altceva?" se smiorcaie Hope la mine ,asezandu-se pe marginea patului ,in timp ce eu imi aranjam tricoul alb de pe mine,pufinind nervoasa.

"Nu. Ii vreau pe aceia." spun serioasa,aplecandu-ma pe podea,pentru a vedea daca au intrat cumva pe sub pat."Evrika!" spun scotand una dintre incaltari."Acum,mai trebuie sa o gasesc si pe cealalta."pufnesc cand ma incalt doar la un singur picior.

"Atunci ramai acasa. Am un sentiment ciudat,nu pot sa-l explic. Eu zic sa stai aici in seara asta." spune Hope privindu-ma in ochi,ce ma face sa ma aplec deasupra ei ,mangaind-o usor pe blana ei neagra si pufoasa.

"Nu,chiar am nevoie de o plimbare de seara. Stai...tu cumva mi-ai ascuns tenesii?" intreb exasperata pisica care se foia acum sub mana mea.

"Nu ti-am ascuns tenesii. E vina ta ca esti dezordonata. Eu ti-am ascuns cheile de la apartament." imi marturiseste chicotind.

"La naiba,Hope! E doar o plimbare!" 

"Atunci ia-ma cu tine!"

"Ma pot descurca si singura! Nu voi face nimic rau!"

"De ce trebuie sa fii asa incapatanata!? Jur ca uneori zici ca esti facuta doar de regele Chriss si ca regina Izabelle nici nu a participat la nasterea ta." spune Hope dandu-se jos din pat  ,apoi ducandu-se langa dulap si scotand de sub o bucatica mica de lemn cheile apartamentului pe care mi le asaza in mana ,pufnind.

"Nu sunt incapatanata. Dar trebuie sa intelegi ca ma pot descurca si singura. In fond e doar o plimbare nocturna. Nu trebuie sa-ti faci griji ca voi ataca pe cineva. Nu vreau sa ma intorc la castel." spun serioasa,dupa un timp gasindu-mi si cealalta incaltare,fiind gata de plecare.

"Am incredere ca te vei descura,Eve, dar nu uita ca esti intr-un oras plin de creaturi supranaturale care pot sa-si dea seama cine esti daca nu te poti controla in preajma lor. Mai ales intr-un oras plin de varcolaci ,condus de un alpha care merge cu tine la scoala. Doar...ai grija." imi spune Hope venind cu mine pana la usa.

"Voi avea." spun ,apoi ies din apartament.

Cobor rapid scarile,iesind in intunericul noptii. Doar lumina catorva felinare se mai vedea in timp ce ma plimbam prin fata blocurilor pe trotuare. Se auzeau tot felul de fosnete,dar niciun miros de om sau creatura,semn ca eram doar eu si natura.

Am mers un drum destul de lung,rare ori mai trecand cate o masina si luminand mai puternic noaptea. Auzeam maraiturile si miorlaielile cainilor si pisicilor  la fiecare colt,dar si oameni care se certau.

"M-am saturat sa vi in fiecare seara beat acasa! Jur ca m-am saturat!" striga o voce de femeie,intorcandu-mi privirea la o fereastra slab luminata ,unde se vedeau doua umbre neclare ale unor persoane.

"Ai putea sa taci...ma doare capul. Discutam maine"articula prost din cauza alcoolului consumat.

"Nu! Mi-a ajuns! Daca nu te potolesti,imi iau copii si plec la mama!" tipa femeia mult mai tare,apropiindu-se mai mult de barbat si in acelasi timp de fereastra ,acum vazand-o putin mai clar. 

Plangea. Isi tot stergea lacrimile de pe fata,dandu-si parul saten si cret intr-o parte. Barbatul era unul destul de masiv,putin mai in varsta ca femeia,care se clatina pe picioare in mod repetat.

"Sunt si copii mei!Nu poti face asta!" striga inapoi barbatul,apoi fara alta avertizare isi loveste cu putere nevasta,aceasta disparand din raza mea vizuala.