CAPITOLUL 22

2.8K 196 62
                                    


"Daca ai terminat de holbat,ce zici sa intri?"vorbeste Bleck,inghitind in sec si lasandu-mi privirea in jos incruntata.

"Nu. Eu doar am vrut sa vad cum mai esti. Mda, esti bine,deci pa." spun facand un pas in spate.

"Sau ai venit sa vezi daca sunt cu acea fata." spune pe un ton ironic ,ridicandu-mi privirea catre el.

"Ai stiut ca ascult?" intreb incruntata,sustinandu-i privirea aroganta,acesta zambind usor in coltul gurii in timp ce se rezema de tocul usii.

"Te dai de gol cam usor. Ce zici,vrei sa intri sa vezi daca o ascund sub pat?" intreaba pe acelasi ton,ridicandu-si o spranceana la mine.

"Nu e nevoie. Trebuie sa plec." spun nervoasa.

"Intra. Trebuie sa vorbim." spune de data aceasta serios,acum fiind randul meu sa ridic o spranceana la el.

"Noi nu mai avem ce vorbi. Ne-am spus totul atunci." spun pe un ton rece,bagandu-mi mainile in buzunarele gecii.

"Ba eu cred ca avem multe de vorbit. Iar daca tu esti intr-atat de incapatanata sa nu intri ,atunci vom vorbi aici despre tine fiind prin..."

"Bine ,am sa intru." i-am taiat-o nervoasa,intrand fulgerator pe langa el,ajungand pana in sufragerie.

Mobilierul avea doua culori,negru si alb. De ce nu ma surprinde asta? Era curatenie,mult prea multa curatenie pentru un barbat care locuieste singur. Singur. Am ascultat in fiecare coltisor de camera din acest apartament orice sunet,dar inafara de bataile regulate ale inimii  lui Bleck si respiratia acestuia fiind tot mai aproape de mine,nu se auzea nimic.

"Te-ai convins ca nu e nimeni?" intra dupa mine,asezandu-se comod pe canapeaua din piele intoarsa.

Mi-am dat ochii peste cap nervoasa,asezandu-ma si eu pe un scaun la o distanta rezonabila de el. La ce naiba m-am gandit cand am decis sa vin aici?

"Daca tot stii ca te-am ascultat ,spune-mi cum de nu e blonda aceea aici,a? Parca va intalneati la opt. Sau intarzie si eu sunt in plus?" spun ironica,vrand sa ma ridic,dar din privirea lui imi dau seama ca nu vrea sa fac asta,asa ca ma asez mai comod.

"Nici nu aveam in plan s-o mai aduc aici in seara asta dupa ce mi-am dat seama ca ne asculti. M-am cam plictisit de ea." spune facandu-mi cu ochiul ,eu incruntandu-ma dezgustata.

"Nu am intrat sa vorbim cu cine ti-ai tras-o tu." ii spun scarbita de atitudinea lui.

Ignor senzatia de gelozie,strangandu-mi pumnii in poala,uitandu-ma undeva in spatele lui,la o noptiera. Oare o urcase pe noptiera aia in timp ce o saruta cu patima? 

"Da,nu o sa vorbim cu cine m-am distrat eu in ultimul timp,chiar pe aceasta canapea,ci cu cine ti-ai facut tu de cap pana acum." spune zambind stramb,mutandu-mi privirea pe ochii lui negrii si reci.

A spus ce am auzit eu ca a spus?

"Ce ai spus?"  intreb cu respiratia intre-taiata,infigandu-mi mainile in pielea subtire a scaunului,nervoasa.

"Sunt sigur ca ai auzit foarte bine. " ma provoaca acesta,uitandu-se fix in ochii mei.

"Asta crezi ca am facut eu pana acum?" intreb calma,inghitind nodul din gat,departandu-mi mainile de pe bratele scaunului, imbracamintea din piele fiind rupta,vazandu-se lemnul crapat.

Bleck avea ochii pe bratele scaunului,o spranceana fiind ridicata in semn de uimire.

"Sunt sigur ca nu ai fost vre-o sfanta,avand in vedere cine esti cu adevarat." spune pe un ton ironic.

*Lupta cu mine* #PAUZA#Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum