CAPITOLUL 26

2.2K 145 34
                                    

"Haide. O sa intarziem ,la dracu! Doar stii cum e afurisitul de Wolm,o sa primim detentie daca intarziem si un minut la ora lui!" imi tipa Beka in timp ce alerga pe coridorul deja gol.

Mi-am dat ochii peste cap,avand un mers usor grabit,tinandu-mi cartea de biologie stransa in maini. Am privit-o pe blonda cum alerga alarmata catre clasa idiotului de Wolm de parca viata ei s-ar termina aici daca nu s-ar prezenta la timp.

"Si tu chiar crezi ca am sa-l ascult?"am intrebat plictisita,cascand intr-un mod dramatic atunci cand Beka s-a intors incruntata catre mine.

"Normal ca tie nu-ti pasa. De ce ai face-o? Tu poti scapa mereu din probleme,doar esti un vampir. Si nu orice fel de vampir. Esti o printesa a lor."spune in soapta,inchizandu-mi ochii neputincioasa.

De la evenimentul din acea vacanta de la munte unde era s-o pierdem pe micuta Naty,am fost cu capul in nori. M-am tot gandit la faptul cum s-a ajuns ca mica bruneta sa vrea sa se apropie atat de mult de prapastie,stiind prea bine ce avea sa se intample. Ne-a spus ca nici ea nu stie de ce s-a apropiat. Ca in mintea ei era o voce care o indemna sa faca asta. Si asa am ajuns la concluzia ca a fost constransa. De cine? Inca nu ne-am dat seama. Ce-i drept ,suntem in alerta acum. Nu numai ca exista posibilitatea sa avem un tradator in grupul nostru-si aici vorbesc de Ana-,dar mai exista si posibilitatea ca alticineva sa fi facut asta. Daca si-ar aminti cine i-a spus sa se apropie de prapastie aia, ar fi mai usor. Dar niciodata nu e usor. Plus ca deja am inceput sa fiu urmarita. Simt asta. Vad umbre la fiecare pas pe care-l fac...asteapta un moment sa ma atace. Dar nu o fac. Le este frica. 

Eu ii voi astepta. Deja sunt pregatita de orice.

Am deschis ochii,privindu-mi prietena careia ii povestisem cine sunt cu adevarat. Nu doar un simplu vampir cum ma descoperise ea. A fost si inca este suparata pe mine ca nu i-am spus de la inceput,dar incearca sa inteleaga,avand in vedere ca-mi cunoaste istoria. Am oftat,pregatita sa-mi incep un nou discurs in care sa-i spun ca nu vreau sa-mi usurez problemele doar pentru ca sunt vampir. I-am tot explicat de ce am venit aici. Sa incerc sa fiu una ca ea. O persoana normala,chiar daca pana acum nu s-a intamplat asta. Sper ca anul acesta sa fie mai bun.

"Ai mare dreptate,blondo. E o printesa si ar trebui tratata cu atare."am deschis gura,dar nu cuvintele mele au iesit printre buze,ci ale unui necunoscut.

Mi-am intors privirea in dreapta,vazand un barbat cu o cicatrice urata pe obraz,ochii lui albastrii electrizanti fiind pe mine. Am privit cu coada ochiului la ceilalti doi barbati care se postasera in spatele blondei care ii privea speriata,cum imi ranjeau,vrand sa ma intimideze.

Am ridicat o spranceana la ei,intorcandu-ma la cel cu cicatricea si punandu-mi mainile in san,intr-o pozitie relaxata.

"Va ajut cu ceva baieti?"ii intreb plictisita,vazandu-i ranjetul scarbos crescand.

"Am venit sa ne reglam niste conturi,nu baieti?"imi raspunde arogant,aratandu-si coltii ascutiti. I-am privit si pe ceilalti doi,vazandu-i cum maraiau la mine. Hm..un varcolac si doi vampiri. Asta o sa fie distractiv.

"Beka. Fugi in clasa. Nu vrem ca domnul Wolm sa-ti dea detentie,nu?"intreb neprivind-o,suflecandu-mi manecile bluzei albastre pe care o purtam.

"Dar..."

"Du-te Beka."ii cer mai apasat,privind-o dur,aceasta aproband speriata,trecand pe langa ceilalti care ii facusera loc fara ca macar sa o atinga.

"Unde ramasesem? Ah da."spune unul din vampiri,trezindu-ma ca sunt luata pe sus,invaluita intr-o ceata de culori amestecate,apoi azvarlita din mainile acestuia.

Sar rapid pe o creanga a copacului,realizand ca sunt in padurea de langa scoala. Ii privesc pe cei trei de sus,rezemandu-ma de trunchiul copacului,pufnind amuzata.

*Lupta cu mine* #PAUZA#Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum