Constat ca mă iubești!

Capitolul 15

Delilah :
Dau drumul acceleratiei cu un o înjurătură bombanita sub mustati. Incep incet, ii las sa mearga inainte, trebuie sa mai si gandesc. E o pista noua, cu o grămadă de șpiluri.
-Ce naiba faci? Aud vocea lui Luke prin telefon si tresar insesizabil.
-Ai sa vezi. Ai incredere. Spun eu si maresc viteza considerabil. Ajungem la pod, toata lumea este bara la bara, din cand in cand impingandu-se mortal, dar nimeni nu iese de pe șosea. Suntem doar patru. Trei mucosi fara minte si eu. Cu toate astea nu cred ca voi castiga. Prima masina, un TuNero albastru trece de pod cu greu, pietrele incurcandu-l si incetinandu-l. Ma bazez pe instinct si maresc colosal viteza, acum meu trecand se al treilea sfert. Imi inchid ochii strans si cotesc la stanga, uimită cand nu ma izbesc de nimic.

Exact sub pod, am trecut. Calc acceleratia pana la capat, fiind la douazeci de metri depărtare de ceilalti, in fruntea lor. Activez asul din maneca, si corpul mi se lipeste de scaun, oprind masina la câteva secunde dupa accea. Cu urechile înfundate aud ropote de aplauze, muzica, tipete si exclamari. Deschid usa masinii si ies afara, întâmpinata de baietii mei, mândri de reușita mea. Eu chiar...am castigat. Zambesc larg, gâfâind in îmbrățișarea lor de urs.Maraitul salbatic din spatele meu ma face sa îngheț si imi simt lacrimile in ochi. La naiba, am dat-o in bara rau de tot. Ma intorc socata spre Michael, cu inima trepidand si incercand sa leg doua cuvinte într-o propoziție.
-Discutam la hotel. Intri in masina acum. Isi păstrează un ton aparent normal dar furia din ochii lui il trădează. Luke a fost tras de baieti spre următoarea cursa, zicand pentru prima oara sa nu se bage. Oh sfinți draci...

Intru in masina fara sa comentez. Ma asez pe partea cealalta a banchetei, vazandu-l pe Elliot in locul soferului. Imi arunca o privire plina de compatimire care nu ma ajuta.
-Uite...chiar imi pare rau. Incep eu un dialog. Piciorul stang, imbracat in pantaloni la dunga, negri, i se misca constant de sus in jos. Tot corpul lui e încordat si expira din secunda in secunda.
-Discutam la hotel. Maraie iritat dar încăpatanarea din mine nu tace.
-Stiu ca am gresit, dar am crezut că...
-Taci! Mi-o taie scurt si dur, tonul lui ridicandu-se mai sus cu o octava. Inghit in sec cand face pentru prima data contact vizual cu mine si simt un nod dur in stomac, ce ma împinge la plâns. Ma ghemuiesc într-o parte, cu genunchii la piept, asteptand sa ajungem la hotel.

Pe parcursul drumului mii de idei mi-au trecut prin cap. Nu as putea rezista daca s-ar desparti de mine...nu dupa ce m-a facut sa ma îndrăgostesc de el. Intru prima in camera sa de hotel, asemănătoare cu a mea. Nu apuc sa inspectez prea mult ca sunt trantita cu brutalitate de perete. Tip indurerata si ma uit la vulcanul ce a erupt la propriu.
-Spune. Te ascult. Spune sarcastic. Mainile sale imi strâng bratele subțiri si pot simti deja vânătăi pe pielea mea. Imi trag nasul si ma fac mica sub privirea lui.
-L-Luke mi-a spus de întâlnirea a-asta...am crezut c-ca participau si motocicliști...d-dar am ajuns aici si am aflat ca nu. A-am crezut ca ai mintit, s-si de aia m-am lăsat t-tarata aici. Luke deja m-a înscris la cursa si a-a tre-trebuit sa particip. Abia legand cateva cuvinte printre lacrimi de durere si...ofticare, ii raspund.

Surâde. Surâde nervos mergand doi pasi, luand vaza de pe cuier si arucand-o in primul perete.
-M-ai mintit. Tipa el facandu-ma sa tresar. Credeam ca esti acasa si dormi, dar tu concurai la curse. Daca mureai, spune-mi ce se intampla daca mureai?! Stii cata lume suferea dupa tine? Habar nu aveai, esti egoistă. Urletele lui imi sparg timpanele, nu ii pasa de lacrimile mele, tipa la mine incontinuu fara sa se oprească. -Am douazeci si sase de ani. Nu pot sta dupa un copil inconstient care nu poate asculta de vorba buna. Intelegi asta? Nu sunt un mucos de varsta ta, care iartă orice, sunt un barbat. Iti fac orice pofta si tu nu poti sa stai dracului cuminte acasa. Cu ce sa te mint? Daca voiam sa ma fut cu toate panaramele, de la infirmiere pana la primărițe nu mai eram acum cu tine. O relatie se bazează pe incredere, multumesc pentru incredere. Ma scurg pe perete, inima durandu-ma groaznic. Pumnul sau lovește partea de perete de deasupra mea, lasandu-ma singura dupa aceea in hol, pe jos, plangand in hohote. Furia i-a întunecat judecat, trebuia sa am incredere in el, el ar fi avut in mine. Machiajul mi se scurge pe fata dar nu ii acord atenție, nu ma pot ridica, sunt vlaguita. O sa se desparta de mine...o sa se desparta de mine...

Michael :
Trantesc fiecare obiect din camera asta. O aud cum plange in hol si pararea de rau pune stăpânire pe mine. Gâfâi in tot sensul cuvantului. Nici nu stiu cat timp a trecut de cand stau cu pumnii stransi pe canapea. In mare parte nervii au trecut insa si plansul ei s-a oprit. Oftez inchizand ochii si ma scol de pe canapea. Bag doar capul in hol si o vad pe ea, aproape întinsă pe jos. Respiratia ei este regulata, lucru ce imi da de gândit. Ma apropii prudent...si constat ca a adormit.

-Of, copil frumos. M-a ranit pe mine faptul ca am rănit-o. O iau in brate si o pun la mine pe pat, intinzandu-ma alaturi de ea imediat ce ma schimb. Ii scot bluza, lasand la iveală bustul mare, frumos si sutienul negru simplu. Il dau si pe acesta jos, bucurându-mă de priveslistea din fata mea. Are piele de gaina. Suflu aer cald peste sanii ei si ii dau cu atenție si blugii jos, incercand sa nu o trezesc. O îmbrac cu camasa mea, lipindo la sfarsit de mine.

Ii sarut fruntea apasat regretând cuvintele pe care i le-am spus la nervi. Cel putin acum o sa ma asculte. Imi clatin capul incercand sa nu ma gandesc la asta si o strang la pieptul meu, auzind un suspin din partea ei. Este treaza. Îngheț la propriu si dau sa imi iau mainile de pe ea dar vocea ei ma opreste.
-Te rog nu te desparti de mine. Spune ea smiorcăit si eu nici macar nu stiu in ce context. O prind si mai bine in brate, isi ascunde capul in pieptul meu si imi strange strans abdomenul gol in brate.
-Nu scapi de mine nici daca vrei frigido. Spun eu chicotind impreuna cu ea.
-Fatălăule. Bombăne cu un zambet mic pe fata.
-Vorbim maine iubito...culca-te. Noapte buna.

A adormit din nou la scurt timp. Nu as putea sa o pierd, nu se poate juca asa cu mine. Nu o las sa plece de langa mine. Este a mea , acum si pentru totdeauna.