Cum crezi că arată fericirea, când tu ești predispus doar eșecului? Cum crezi că vei supraviețui, când ai devenit povara de pe umerii celorlalți?
Acestea sunt întrebările ce-i traversează mintea lui Kendrick Jones, un suflet care a fost silit să fi...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Tegan Hayes
Seara în care ne-am apropiat.
Nu-mi mai amintesc exact cum am ajuns în starea aceasta, dar cert e că-mi amintesc felul în care Kendrick m-a purtat pe brațele sale până într-un anumit loc, cred că la mașina sa deoarece s-a auzit vuietul motorului. Clipesc des și mă zgâiesc să-mi recapăt vederea și, ca norocul, pot distinge tot în jurul meu, deși e întunecos. Nu știu de cât timp mă aflu în mașina sa, întinsă pe bancheta din spate, dar nici nu acord importanță acestui detaliu. Sunt plictisită și alcoolul încă e prezent, așa că țin ochii deschiși și privesc cum luminile clădirilor se văd fulgerător sub acțiunea mașinii care merge cu forță. Din când în când, privirea lui o întâlnește pe-a mea prin oglinda retrovizoare, asigurându-se dacă sunt bine și n-am făcut vreo prostie.
Mă foiesc pe banchetă, negăsindu-mi locul, iar Kendrick continuă să fie atent la drum, iar asta mă enervează, deoarece îmi doresc cu orice preț ca el să mă bage în seamă și să-i pot recunoaște unele lucruri. Mai privesc din când în când pe geam în neștiință de cauză. Deși am consumat cam mult alcool, tot pot să deslușesc unele lucruri, iar faptul că acum a virat înspre stânga și a luat-o nu știu unde, mă face să devin ușor-ușor înfiorată, însă prezența sa mă face să am încredere în el din ce în ce mai tare, cu toate că mă rănește de câte ori prinde ocazia.
— Hei! rostesc puțin mai tare, întrerupând tăcerea monstroasă dintre noi doi. Poate că sunt eu beată, dar tot nu poți să mă răpești, amice.
După ce rostesc, mașina frânează brusc, iar corpul meu aproape că se rostogolește de pe banchetă direct pe jos. Kendrick se întoarce cu fața spre mine si îmi oferă cea mai ciudată privire combinată cu un iz de confuzie, schițând apoi un rânjet specific lui. Acest rânjet îmi dă ocazia perfectă să-i pot vedea zâmbetul cu adevărat asupra mea, nu asupra familiei sale. Un zâmbet ce scoate la iveală niște dinți curați, îngrijiți și aproape la perfecție drepți.
— Poate că ești beată, dar tot prostuță ești, blufează el, continuând să zâmbească. Nu te răpesc, concluzionează, fiind iarăși atent la drum, pentru a vira în stânga și în dreapta de câte ori e nevoie. Doar îți salvez fundul înainte ca părinții tăi să afle că, minunata lor fată, s-a îmbătat destul de tare.
Și Kendrick a punctat destul de bine aici. Dacă părinții mei m-ar vedea în starea asta, cu siguranță primul lucru pe care l-ar face ar fi să mă trimită la o școală destul de strictă din Europa, departe de locul acesta, unde se află un campus doar pentru fete, la fel și studiile — accesibile doar sexului feminin. I-am mai auzit discutând despre o școală religioasă, unde pe lângă studiile potrivite, înveți să-ți pui în evidență vocea prin cântece bisericești și să ajungi să-l slujești pe Dumnezeu.
Brunetul oprește mașina și îmi ridic trupul de pe banchetă, privind acum spre o casă de tip rulotă. Îmi întind cât de mult pot capul, în așa fel încât să pot observa locul unde ne aflăm mai exact. Peste tot prin jurul nostru sunt case de acest fel răsfirate, printre care unele au încă lumina aprinsă, iar altele nu. Kendrick iese din mașină și închide ușa în urma sa cu o trântitură destul de puternică, provocând un zgomot ce-i face pe localnicii din zonă să iasă din casele lor minuscule și să privească uluiți spre mașina sport și scumpă ce le-a invadat teritoriul.
