Cum crezi că arată fericirea, când tu ești predispus doar eșecului? Cum crezi că vei supraviețui, când ai devenit povara de pe umerii celorlalți?
Acestea sunt întrebările ce-i traversează mintea lui Kendrick Jones, un suflet care a fost silit să fi...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Tegan Hayes
Despărțirile dor.
O săptămână mai târziu...
Ieșisem de o săptămână din spital. O săptămână în care am fost inconștientă pentru câteva zile, și o săptămână în care m-am gândit doar la incidentul meu, la modul în care am vrut să mă omor doar pentru că am avut o decepție în dragoste.
A fost cel mai ușor fel în care am putut să fac asta, însă se pare că cineva, acolo sus, ține în permanență cu mine și mă consideră prea bună ca să mor și să le dau satisfacție celorlalți.
Văzusem de milioane ori Titanic, iar moartea lui Jack mi se păruse de fiecare dată una ușoară, sacrificându-se pentru Rose și viața acesteia, însă eu eram pe punctul de a le da satisfacție cuvenită celor ce iubesc să mă vadă că sufer, murind și făcându-i fericiți pe aceștia.
Când ajunsem acasă de la spital, toată lumea se comporta frumos cu mine, exact ca și acum, cel mai tare șocându-mă verișoara mea, Heather, care pare să-și fi lăsat la o parte caracterul de viperă, înlocuindu-l cu unul mai bun. Probabil că asta se datorează faptului că era aproape să mor, ea crezând că am făcut asta și din cauza sa, însă nu. Am făcut-o din cauza idiotului pe care atât ea, cât și celelalte fete îl venerează. Și chiar și eu o făcusem...
Nu știu dacă situația dintre mine și ea va fi mai bună după ce o să treacă perioada aceasta, dar cu siguranță aș vrea ca, în urma acestui scenariu de sinucidere, ea să se fii trezit la viață, realizând că nu a procedat de niciun fel corespunzător cu propria ei verișoară.
Nu știu mare lucru despre Kendrick, însă Rena îmi spusese destul de clar că, din cauza faptelor sale, toată lumea l-a trimis în Ohio, la bunica sa. E greu să nu-i mai văd chipul, zâmbetul și ochii aceea care mă ademeneau spre păcatul pe care el îl reprezenta, dar mă voi obișnui cu asta.
Încă mă dor acțiunile sale ce mi-au captat sufletul în tristețe. Totul este încă plin de sumbritatea pe care el o așternuse odată cu vorbele menite să îmi demonstreze cât de naivă sunt. Dar sunt suficient de încărcată cu speranța că mă voi putea schimba, maturizându-mă să devin stăpână de sine și să nu mai aplec privirea în jos. Să le arăt oamenilor că nu mai sunt fata timidă și prostuță care fusese cândva.
— Tegan, îți mai aduc ceva? mă întreabă mama, intrând la mine în cameră cu hainele mele proaspăt uscate.
Da, crezi că poți să mi-l aduci înapoi pe Kendrick?
Ce naiba! Nu, nu și iar nu.
Adevărul e că inima mea încă îl vrea pe Kendrick, tânjește după el, la fel ca și mintea mea.
Este prima mea dragoste de la această vârstă, este și propriul meu văr vitreg, însă nimic nu mă împiedică să cred că se va putea schimba în bine. Bunătate există, căci a demonstrat în toate momentele în care familia sa a fost prin preajmă, am simțit chiar și asupra mea o fărâmă de cuviință.
