"și de-ar ști lumea întreagă cum este să te iubesc
nu ar mai întreba niciodată
ce am văzut în tine"
Ashton Park este probabil cea mai optimistă, plină de viață și aeriană persoană pe care o cunoști. Hardin Acosta este genul de persoană de care conșt...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
♧
POV. Ash
Pe tot parcursul drumului înspre Franța, am fost tăcut. Am dormit o mare parte din drum, dar mult timp l-am irosit simțindu-mă de tot rahatul. Se pare că mahmureala și călătoria cu avionul nu îmi făceau deloc bine stomacului, mă simțeam de parcă mai aveam puțin și muream pe bune aici.
Dar acum, atingând asfaltul franțuzesc de sub picioarele mele, las o suflare lungă să îmi părăsească buzele, lăsându-mi mai ușor umerii încordați. Trag cât se poate de mult aer proaspăt în plămâni, lăsând briza rece de aer să îmi lovească ușor pielea și să îmi răsfire părul.
— Ești bine? Îmi pune bărbatul de lângă mine întrebarea, privindu-mă suspicios.
Îmi ridic privirea spre cer, clipind lung, scăpând de acea senzație de usturime—care apărea din cauza luminii puternice.
— Mult mai bine odată cu picioarele pe pământ. Mi-e rău puțin.
Îmi zâmbește scurt, ciufulindu-mi părul cu degetele.
— O să te simți mai bine cu puțin aer proaspăt. Trebuie să mă duc să iau un cadou.
— Un cadou? Pun întrebarea sceptic.
Surâse ușor și își strecură palmele în fundul buzunarelor de la pantaloni. Radia de fericire. Era într-o dispoziție genială și aș vrea să aflu și eu cu ce ocazie, dar imediat cum îmi puneam singur întrebarea asta, realizam că vorbeam despre Hardin. Iar Hardin ar putea zâmbi la orice prostie, nu ar trebui să fie de mirat.
Uneori mă gândesc cât de popular o fi fost francezul acesta printre copii când era la liceu sau universitate. Neluând în considerație faptul că era un criminal cu sânge rece, el de fapt avea o personalitate chiar plăcută. În unele cazuri. În alte cazuri era un enervant, dar când se comporta decent—realizai că nu este de fel o persoană rea. Modul în care zâmbetul i se contura pe buze, îți îmbuna ziua garantat. Avea un aer aparte. Ceva farmec specific lui, care te dădea peste cap.
Carisma sa ar putea atrage și cea mai plictisitoare persoană, dar și cea mai indiferentă.
— Mhm, da. Vrei să vii cu mine? Singur o să fie plictisitor, nu sunt bun la ales cadouri.
— Oricum sunt supărat pe tine, mă strâmb.
— Agh, cât timp ai de gând să fii supărat? Nu am intenționat să iasă așa situația cu Becky, știi prea bine.
— Aș putea fi supărat și toată viața, încearcă-mă. Nu vreau să discut cu tine despre asta, deoarece tu nu ai habar de sentimentele unui om.
— Eu de mine n-am habar, dar vrei de alt om, își rostogolește ochii peste cap.
Dau din umeri indiferent. Am stat poate supărat câteva zile pe dânsul, dar nu aveam de gând să îl iert atât de ușor.
