Poruncile Iubirii

😘Capitol bonus😘

-N-aş putea uita de bestie! Ea se uită în sus spre el.
-Crezi că e amuzant?
-Un pic.Ea se răsuci să se strecoare pe lângă el,dar el o trase înapoi şi o bloca lângă uşă.
-Îţi dai seama că,oricât de mult aş aprecia refuzul de a mă obliga să mă însor cu altcineva,nu ai acest drept.
-Ba sigur că da.A fost o parte din înţelegere.Dacă ai fi câştigat,ar fi trebuit să mă căsătoresc cu tine.Dacă am câştigat pot să-ţi aleg mireasa.Ai recunoscut
înfrângerea.Am câştigat.
-Nu chiar,spuse el şi clătină din cap.Cel puţin,nu încă.
-Ce vrei să spui cu „nu încă”? Bătăile inimii ei îi răsunau în urechi.
-Când am fost de acord cu o anumită limită de timp,ai spus că aceasta va
depinde de momentul pecetluirii înţelegerii noastre.
-Patru săptămâni se împlinesc astăzi.”Şi acum s-a terminat.Totul!” Max clătină din cap.
-Nu chiar.Când am fost de acord cu concursul nostru,în cimitir...
-Doamne,gemu Harry.Grace,ai auzit asta? Au încheiat înţelegerea într-un cimitir.
-Taci,dragă,murmură Grace.
-...a fost după miezul nopţii,spuse Max.Ceea ce înseamnă că jocul nu se încheie decât după miezul nopţii.Ea nu mai putea să respire.
-Dar ai cedat deja.
-M-am răzgândit.El se uită la Laurie.
-Ai cumva,din întâmplare?...
Laurie zâmbi,scoase un obiect din buzunarul vestei şi îl aruncă spre el.În lumină,obiectul de aur străluci deasupra tuturor ca o stea aurie.Max îl prinse cu o mână,îl ascunse în căuşul palmei,apoi se întoarse spre ea şi deschise pumnul.
-Al doisprezecelea şi ultimul punct.Privirea lui o fixa,iar ea îşi dorea din toată inima să creadă că era dragoste ceea ce vedea în minunaţii ochi cenuşii.Privirea îi alunecă spre palma deschisă.Lacrimile îi înceţoşau privirea,iar ea se întinse
spre o sferă mică din aur ce atârna pe un lanţ delicat,tot din aur.Mâna ei tremura.
Nu,nu era o sferă.I se opri respiraţia.Un măr mare din aur se odihnea într-un măr din zăbrele ceva mai mare,acesta la rândul lui aflat într-un măr lucrat din sârmă de aur,iar întreaga piesă nu era mai mare decât jumătate din degetul ei mare.
-Este un cadou de nuntă,ştii asta,spuse el cu o voce blândă. Ea dădu din cap,dar nu-şi putea ridica ochii spre ai lui.Nu încă.
-De la Hera pentru Zeus.
-Nu.El puse două degete sub bărbia ei şi îi săltă capul până când privirile li se întâlniră.
-De la mine pentru tine.De la Max pentru Dora.
-Suflete-pereche,spuse ea şi îşi reţinu lacrimile trădătoare.
-Cu adevărat pereche,cred,spuse el şi râse.Legate prin iubire.Vocea lui deveni sobră.
-Te iubesc,să ştii.
-Da? Ea nu-şi putu controla mirarea ce se oglindea în voce.Eşti sigur?
-Foarte sigur.Dar aş putea să-ţi dovedesc.O luă în braţe.Pune-mă la încercare,
Pandora.Fă-mă să-ţi dovedesc.
-Şi dacă vei trece testul meu? Aproape că se îneca în cuvinte şi abia mai putea articula.
-Atunci vei fi soţia mea şi îmi voi petrece restul zilelor fiind eroul tău.
Privirea lui o cerceta şi căuta,căuta răspunsul la o întrebare pe care nu o pusese.
-Şi soţul tău.
-Nu căutam în mod deosebit un soţ,răspunse ea,uitându-se în sus la el.Dar cred că,până la urmă,tu ai fi de preferat în locul unei morţi oribile şi chinuitoare.
-Şi în loc să fii sfâşiată de cămile sălbatice în deserturile din Egipt?
Ea înghiţi în sec.
-Posibil.
-Sau torturată de nativi goi în sălbăticia din America? rânji el.
-Foarte probabil.
-Atunci îmi revendic premiul,din moment ce jocul a ajuns într-adevăr la sfârşit.
El îşi lăsă capul în jos,iar buzele îi ajunseră aproape de ale ei.Şi regulile nu mai sunt necesare.Oricare ar fi ele.
-Toate,murmură ea,iar gura lui o acoperi pe a ei.
Undeva în depărtare,remarcă aplauzele celor adunaţi în salon şi vagi urale de la slujitorii aflaţi de cealaltă parte a uşii,şi se minună că nu-i păsa nici cât negru sub unghie de cei care asistau la îmbrăţişarea lor sau care aflau cât de mult îl iubea.Îşi trecu braţele în jurul gâtului său şi se desfată cu senzaţia bine-venită a corpului lui aproape de al ei şi a buzelor lui care le zdrobeau pe ale ei şi îi întoarse sărutul cu bucuria desăvârşită care i se adunase în suflet.Un sărut care
însemna încheierea unui joc dintre o drăcoaica şi un erou,dar şi sfârşitul unei înţelegeri dintre un soţ şi o soţie.Sau,poate,însemna...

...Doar începutul.