Oglinda ar putea arăta reflexia unei femei puternice, o femeie de succes, asta vede orice persoană mă privește... dar nu și eu...Nu sunt așa...Nu sunt puternică, trăiesc permanent în trecut, nu mă pot bucura de prezent, în nici un caz nu pot visa la...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Mă trezesc mai obosită decât m-am culcat, nu am putut să îmi scot din minte tot ce mi-a spus, și ce nu mi-a spus David...clar ca are un trecut obscur, dacă pot spune așa, dar al meu? Cum aș putea să îl judec eu? El nu m-a judecat, m-a acceptat... mă joc cu o șuviță de păr în timp ce îmi beau cafeaua, Ely încă nu s-a trezit, presupun că nu are program azi.
Una peste alta, aseară am reușit să îl fac să se deschidă în fața mea, am reușit să mă apropii mai mult de el, de adevăratul el... poate că nu este așa perfect cum credeam... dar cine este? Nu pot să nu mă gândesc la accidentul lui Richard, deși David nu a admis că ar fi avut ceva deaface cu el, ca să fiu sinceră, nici nu a negat... dar prefer să cred că nu are nici un amestec... nu îmi pare rău nici măcar un pic pentru ce a pățit, o merita.
Privesc cana cu cafea...mă ridic și o o spăl, dacă mai stau mult o să întârzii la muncă, chiar dacă nu voi merge să mă întâlnesc cu clienți, voi avea șansa să contribui la campania de promovare a agenției, asta îmi crește un pic cheful de muncă... Nu credeam că așa va fi viața mea, de când m-am întors din concediu parcă trec mereu dintr-o extremă în alta, când extrem de fericită alături de David, când nefericită, fie datorită absenței lui, sau a celui care mă urmărește, îmi revin în minte și alte motive, în timp ce îmi pun sandalele negre care se asortează perfect cu rochia albă pe care o port, cum ar fi Eliajh, sau mama... Azi ... este despre el, despre David, despre cum poate să influențeze viața mea.
În primele ore la muncă nu prea am avut mare lucru de făcut, am cerat un pliant și o schiță pentru un clip video care va putea rula pe panourile publicitare, bineînțeles că pentru a putea începe să lucrez la el am nevoie de aprobarea lui Patrik, să decidă dacă este ceea ce caută pentru un refresh al agenției, privesc spre schița realizată pe un carton duplex și sunt mulțumită de ce mi-a ieșit , privirea îmi cade din nou pe ceas, aproape de prânz, mă decid să merg să văd dacă Marcelo s-a întors. Cum ies dau de privirea furioasă a Oliviei, este roșie ca focul și se îndreaptă cu pași mici și rapizi spre mine, fac ochii mari și nu știu ce să zic, îmi dă impresia că imediat o să explodeze.
- Totul ok? o întreb eu, încercând să trec de ea, însă mă oprește însă cu o mână pusă pe brațul meu.
- Cum dracu ai reușit să îi suporți atât timp?!
Mă încrunt puțin și încerc să îmi dau seama la ce se referă, totuși dau din cap în semn că habar nu am la ce se referă.
- Adică?
- Tomson.
Brusc îmi dau seama că ea a preluat agenda mea, și inevitabil a preluat familia Tomson. Îmi mușc ușor buza și simt cum mi se face milă de sărmana Olivia. Îmi amintesc câte apartamente le-am arătat și chiar și case, dar niciodată nu au fost mulțumiți, dacă nu ea, atunci el , dar nu cădeau o dată de acord. În plus ea, doamna Tomson mă privea mereu ciudat, parcă ar fi avut ceva personal cu mine, poate geloasă din cauza privirilor pe care mi le-a aruncat domnul...
