SEDUCȚIE I (FINALIZAT)

-35-

             Mă trezește un zgomot ciudat, stau o clipă pentru a mă concentra în direcția de unde secunde zgomotul înfundat de bubuituri repetate. Camera e inundată de o lumina difuză, mă uit în partea de pat a lui David, nu e acolo. Închid ochii și mă las încet pe spate privind în tavan. De când am aflat că cea care a vrut să mă omoare a fost Kate parcă este o tensiune constantă între noi, îmi mușc ușor baza inferioară, probabil că mai mult generată de nesiguranța mea, deoarece acum că am cunoscut-o îmi dau seama de asemănarea dintre noi două. ..asemănarea fizică. Aș vrea să îl întreb atâtea despre ea, dar nu vreau să îi trezesc amintiri neplăcute, și mai puțin să îi amintesc constant de femeia pe care a crezut-o moartă. Au trecut zece zile de când am fost operată și ieri când doctorul a spus că pot merge acasă, David a insistat să vin aici. Ochii mei se opresc în direcția ușii, zgomotul care m-a trezit a încetat.
             Voi merge să îmi fac un ceai...cafeaua iese din discuție, îmi ating ușor burtă prin materialul delicat al cămășii de noapte pe care o port. Pot cu ușurință să disting marginea bandajului, încă nu am văzut operația, deși am vrut. David a insistat să nu mă uit încă,deși el nu s-a dezlipit de lângă mine lângă spital, a stat și a supravegheat fiecare medicament, perfuzie, s-au bandaj schimbat...jenant pentru mine, incomod pentru personalul medical, lui nu prea i-a păsat de părerea noastră... A încercat atât cât a putut să îmi arate cât de mult însemn pentru el, știu, dar am impresia ca e doar cu corpul aici...mintea sa pare a fi în altă parte, la ea. Îmi ridic ușor cămașă de noapte și o dau jos, rămân în lenjeria neagra pe care David a ales-o aseară după ce am făcut duș. Privesc oglinda masivă de pe perete și îmi trec palmele peste bandaj, îmi acoperă abdomenul din partea dreaptă de sub coaste, până în partea centrală undeva în dreptul stomacului. E uriașă...privesc șocată dar apoi cobor privirea în partea de jos ... gemenii. Un zâmbet îmi luminează fața apoi este înlocuit de o îngrijorate. ..Dacă David e așa de grijuliu doar din cauză că îi port copiii, el cu Kate au pierdut...ridic ochii repede și îmi privesc reflecția în ochi. Credeam că ea e moartă, rezultă că nu e așa. ..Dacă nu a pierdut copilul...Dacă are și ea un copil cu bărbatul care e tot pentru mine...În minte își face loc ușor acest gând și reușește să umbrească bucuria pe care am simțit-o când m-am gândit la copiii care îi port.
            David mi-a făcut loc în dressing pentru lucrurile mele așa ca mă îndrept acolo pentru a mă schimba,mă întreb unde e el? Tot procesul de schimbare a lenjeriei este destul de dureros...Însă nu am de gând să accept să iau calmante,nu îmi permit acest lux,pot să le fac rău embrionilor.
            Ies din cameră și vreau să mă duc în bucătărie... La naiba! Am uitat de scări. Îmi strâng ochii o clipă apoi inspir puternic și încerc sa cobor încet. Dar îmi atrage atenția vocea lui David. Mă întorc în direcția ei și îmi dau seama ca e în mini sala de sport cu care e dotat apartamentul său. Mă duc sa îi spun că m-am trezit, mă izbesc de imaginea sa...parcă ar fi un zeu din filme, poartă o pereche de pantaloni de trening gri...Atât. Se uită pe geam și respiră greu și ascultă atent la ce îi spune persoana cu care vorbește, este impunător, și masculin, perfect sculptat, transpirat...probabil a exersat la sacul de box, de acolo bubuiturile care m-au trezit .
            - Şi Mark ce spune?
Vocea lui este joasă,gravă. Stă lângă geam cu în brațe sprijinit de marginea ferestrei și privește încruntat prin aceasta.
             - Tu ce crezi?! Spune oarecum ironic. Eu nu pot să merg. Nu o pot lăsa pe Ava singură. Ea și copiii sunt în pericol...Dacă Kate a intrat în casa ei înseamnă că dispune de resurse, nu e un asasin, e o femeie care suferă. Asculta atent apoi continuă. Da a fost antrenata să ucidă...ști că e lunetistă...Trebuie să o găsești, vreau să vorbesc cu ea, au trecut atâția ani...Am crezut-o moartă.
             Ceea ce a spus mă doare dar sunt conștientă că au un trecut și că,la fel ca mine,David are nevoie de informații. Are întrebări și are nevoie de răspunsuri.
        - Să mă anunți. Spune în timp ce închide telefonul, își pune și celălalt gratuite pe geam și își lasă capul în jos între umeri.
           - David... vocea mea sună oarecum răgușit, oare pentru că îmi e din ce în ce mai dificil să îmi abțin lacrimile.
       - Iubito...fața i se luminează și se apropie de mine aruncând telefonul din mâna pe o masă. De ce te-ai dat jos din pat? Îmi pune palmele pe cap aşezându-mi părul, apoi mă trage spre el și mă sărută apăsat pe buze. Pieptul lui gol se lipește de tricoul larg pe care l-a pus pe mine. Îl simt atât de încordat lângă mine.
- Vroiam un ceai.
- Vine ceaiul la tine...Spune zâmbind. Hai în pat și o să îți aduc eu ceaiul...doamna Mary deja e jos, a pregătit un mic dejun exact după specificațiile doctorului.