Black's list...

6. Pedeapsa

Din perspectiva lui Black

O târăsc pe domnișoara Natasha până în casă. Cu toate că am câștigat la un preț rezonabil, nu pot trece peste jignirea adusă persoanei mele pentru faptul că a vorbit peste mine. Corect, am câștigat, printr-o mișcare foarte inteligentă a ei. Dar nu ar fi trebuit să acționeze așa, mă putea trage deoparte și să îmi spună ceea ce știe, ceea ce,mă face să am un semn de întrebare. De unde are ea aceste detalii? O trag după mine până în biroul meu, intru lipind ușa de perete, și-o trântesc pe unul dintre fotolii. O văd bulversată, dar își revine rapid la starea de indiferență pe care o are de când am plecat din local. Scot pistolul de la spate, îl îndrept spre ea și trag piedica. În privirea ei nu se schimbă nimic, nici o urmă de frică, nimic. Femeie ești nebună?!

,,Dă-mi un motiv bun pentru care să nu te omor!" Cu aceeași atitudine indiferentă mi se adresează.

,,Nu cred că ai chef să îmi speli sângele la ora asta!" Femeie, te ameninț cu moartea și tu ai chef de glume?! Ce e în neregulă cu tine ?! Îi arunc o privire urâtă și ma aproprii mai mult cu pistolul de capul ei.

,,De unde ai știut că nu se pot face niciun fel de transporturi din Rusia?" Se uită la mine cu un zâmbet cast pe buze și îmi răspunde.

,,M-am informat, chiar credeai că aș merge alături de tine, în mijlocul celor mai periculoși oameni, fără a știi câte ceva?!" Ok, nu mă așteptam la acest răspuns din partea ei. Știu că este foarte inteligentă, dar totuși nu mă așteptam să-și facă temele așa de bine.

,,Și dacă cumva Jacob era pregătit pentru o astfel de situație și ne-ar fi arătat dovezi legate de transport?!" O întreb, iar zâmbetul de pe fața ei se mărește.

,,Erau 2 variante: ori transportul era venit din altă țară ori transportul era chiar din Rusia, iar armele erau în posesia lui de mai mult de 2 luni. Și aici, interveneau din nou 2 posibilități: dacă era din altă țară, tot v-ar fi înșelat, iar dacă era din Rusia, Îl deținea de mai mult timp, dar nu ar fi avut cum să demonstreze asta. Eu am mizat pe ultima variantă." Este al dracului de deșteaptă și deja începe să mă enervez acest lucru. Observă amănunte și le analizează creându-și un avantaj. Rar vezi treaba asta la un negociator, din cauza asta este și atât de bună. Sunt amănunte și oportunități ce îmi scapă chiar și mie.

,,Chiar dacă ai câștigat, nu pot trece peste faptul că ai intervenit peste mine în afaceri! Te-am avertizat să îți ții gura, în lumea asta ești doar partenera mea de viață, nu mă reprezinți!" Privirea i se întunecă, și pot jura că nu i-au picat bine cuvintele mele, dar ăsta este adevărul.

,,Atunci împușcă-mă!" Îmi ordonă și se lipește cu fruntea de pistolul meu. Doamne, iartă-mă că am jignit nebunii, acei oameni sunt normali pe lângă această ființă. Mă sfidează și este extrem de încântată de acest lucru. Bine, tu ți-ai cerut-o.

,,O ultimă dorință?" Întreb ironic.

,,Sper să dai în viață de o femeie exact ca mine, de care să te îndrăgostești!"

,,Ăsta a fost blestem!" Spun și apăs pe trăgaci, glonțul intrând în peretele din spatele ei. Tremură, ce-i drept, glonțul i-a trecut direct pe lângă cap, iar sunetul făcut de acesta a fost asurzitor.

Chase intră speriat în birou și se aștepta să vadă o baltă de sânge, dar răsuflă ușurat când vede fata încă întreagă.

,,Ia-o de aici și încuie-o în camera ei." Îi ordon prietenului meu, dar bineînțeles că nici cu moartea lângă ea, această ființă nu se poate abține din comentat. Încă tremurând, îmi spune.

,,Nu! Nu ai niciun drept să faci așa ceva, nerecunoscător ce ești!"

,,A da?! Privește-mă atunci!" Spun și-o trag după mine în camera ei, încearcă să se elibereze din strânsoarea mea, dar sunt cu mult mai puternic decât ea așa că nu are nici o șansă. Ajung în dreptul camerei ei și intru, o trântesc pe pat, iar din cauza agitației ei, aterizez și eu peste ea. Brusc se liniștește și face contact vizual cu mine, pentru câteva secunde am crezut că s-a terminat cu circul, dar o simt cum încearcă să mă lovească cu genunchiul în bijuteriile mele. Îi prind picioarele între ale mele, și cu mâna stângă îi imobilizez mâinile deasupra capului. Începe să se zbată și să țipe, iar asta deja începe să mă enerveze așa că îmi înfing dinții în gâtul ei fin, urlă de durere și când consider că i-a ajuns pedeapsa, încep să îi ameliorez din durere, trasând linii cu limba și prin a suge ușor rana. Încet-încet aceasta se lasă moale în brațele mele și se bucură de tratamentul oferit. Oricât mi-aș dori să ducem asta mai departe, ești pedepsită, iubire!

Mă ridic de pe ea, și până să realizeze ce se întâmplă, ies pe ușă și o închid în cameră, nu înainte de ai adresa ultimele cuvinte.

,,Ești pedepsită până la noi ordine!"