Black's list...

51. Ultima șansă

Din perspectiva lui Black

Pentru a doua oară, in fata mea, sta fiul meu. Fiul meu, împreuna cu mama lui. Femeia ce m-a mințit ca mi-am pierdut copilul acum mult timp. Nu o sa o pot înțelege niciodată de ce a decis sa facă așa ceva. De ce a vrut sa ma țină departe de fiul meu. Ok, i-am gonit. Dar niciodată nu a avut curajul de a se pune in fata mea și sa îmi explice ce s-a întâmplat. Sa recunoască ca a greșit. Nu știu ce s-a întâmplat in lipsa mea ori cum a ajuns in propia-mi casa, băiețelul. Dar cu siguranța pot observa cât de Atașat este băiatul de mama sa. Și mai mult decât atât, și Emma este atașata de el. Asta este ce nu pot înțelege. Când a avut timp sa se atașeze de el.  In momentul in care Emma îmi sare din brațe și fuge către patul din încăpere, inima mi s-a oprit. Atunci când Natasha a întors capul, fetita s-a oprit in loc și in mai puțin de o secunda, i-a sărit in brațe.

,,Mamiii!" Natasha a rămas blocată pentru câteva momente, apoi și-a ridicat privirea spre mine. Creierul a intrat in mod stand-by, orice explicație încerc sa găsesc, este in zadar. Nu ii pot distruge inima micuței fete, nu așa. Asadar, singurul lucru pe care am putut sa îl mai fac, a fost sa o rog pe Natasha din priviri sa accepte pentru moment, îmbrățisarea fetiței. Și cumva, din nu știu ce motiv, a făcut ce i-am cerut. A ridicat-o pe genunchii ei și a îmbrățișat-o strâns. De parca, chiar i-ar fi fost mama. Fetita s-a îndepărtat puțin de ea și a început sa plângă. I-a pus mâna micuța pe fata și i-a mângâiat chipul Natashei, de parca ar fi vedea pentru prima și ultima data cel mai scump tablou. ,,Mi-am dorit atât de mult sa te cunosc!" Poate inima mare a Natashei, ori sentimentul matern, sau din orice alt motiv, lacrimi au început sa-i curgă pe obrajii frumoși ai Natashei. A tras-o la piept pe fetita și ținut-o așa, pana  când s-a liniștit. Nu mi-a aruncat nici o alta privire. Ci și-a focusat toate atenția pe micuța făptura. Băiatul in schimb a rămas înmărmurit la scena din fata lui. Nu înțelege mimic. Ar vrea sa spună ceva, dar nu o face, probabil ca scena ce tocmai se desfășoară ii provoacă mult prea multă confuzie. Natasha își întoarce privirea spre Ayan, iar atunci când îl vede, mâinile ei încep sa-i tremure. Știu ca am pus-o intr-o situație urâta. Dar nu știu cum sa-i spun fetiței ca aceasta nu este mama ei. Nu ii pot frânge inima micuța. Ma enervez aiurea și nu reușesc sa ma mai controlez, așa ca pumnul meu face contact cu peretele, provocând un sunet arsuzitor. Toți tresar, iar copii se uita speriați la mine, in timp ce Natasha îmi oferă o privire urâta. Și pentru prima data in patru ani, ma bucur ca Mark intervine.

,,Haideți, copii, sa mergem sa ne uitam la desene!" Spune Mark și vine spre pat, dar niciunul dintre ei nu dorește sa se despartă de Natasha. Ayan sta și el acum in brațele mamei sale și ii oferă o privire temătoare. Dar Natasha le oferă un zâmbet cald și încurajator, prima oară ii acorda toată atenția sa fetiței.

,,Du-te acum cu bunicul tău și voi veni la tine odată ce termina de vorbit cu tatal tău, da?" Fetita aproba din cap, iar minunata mea soție ii oferă un sărut părintește pe frunte, iar fetita se da jos din brațele ei și își ia de mâna bunicul. Apoi Natasha îl ia pe băiat in brațe și îl asigura ca totul va fi bine.

,,Știu, este și bunicul meu!" Ochii Natashei se măresc de uimire, iar băiatul aproba din cap, încercând sa își asigure mama ca așa este. ,,Da, a zis ca tu ești ca fiica lui, deci el e bunicul meu. Mami, in sfârșit am un bunic!" Spune extrem de fericit, iar Natasha ii zâmbește fericita. Apoi ii face semn sa ii urmeze pe cei doi. ,,Dar nu mai pleci, da?" Natasha aproba din cap, iar băiatul își ia de mâna bunicul și pleacă. Și bărbatul ce pare sa fii venit cu Natasha iese și el din camera. Și așa a stat prea mult pe lângă noi. Închid usa după el și rămân in picioare, proptindu-ma de usa. Isi trece mâinile nervoasa prin par și după privirea ei, realizez ca încearcă sa își pună in ordine gândurile. De fapt, nici eu nu știu cu ce ar trebui sa începem. Cu faptul ca m-a mințit despre fiul meu sau ca fetita mea, tocmai a strigat-o ,,mami". Mi-as fi dorit sa încep, dar ea mi-a luat-o înainte.