Partea 21 - Cheile lui Noah

101 6 0
                                    

           Caleb's POV.
    Noah se uită surprins pentru câteva clipe, după care spune:
       –Ah, da, cheile mele! Le-am căutat peste tot! Unde le-ai găsit?
       –A, e o poveste foarte interesantă. Vezi tu, am fost la obișnuitele mele lecții de echitație. Olivia a venit la mine și mi-a cerut să ți le returnez.
       –Cum? Dar ce căutau la Hidden Brook? întreabă Felix.
      Bat odată, scurt, din palme, apoi îi spun:
–Exact! Păi, vezi tu, Olivia a spus, citez "Le-a scăpat când a venit SĂ CĂLĂRIM.".
Cu toții fac ochii mari, surprinși, în timp ce Noah își pune o mână pe frunte, oftând lung.

Noah's POV.
Evan și Felix fac ochii cât cepele, în timp ce Caleb mă fixează cu o privire satisfăcută, cu superioritate. Urăsc privirea aceea. Știe că nu am cum să evit subiectul, nu când suntem toți de față. Voia să afle toate detaliile, iar singura cale era să dezvăluie tot ce a aflat în fața lui Evan și Felix. Caleb nu e un om rău. Nu, îl știu de când eram copii. E cel mai bun prieten al meu. Însă atunci când vrea ceva, poate întrece măsura.
–Noah, e adevărat? Ai călărit cu Olivia? mă întreabă Felix.
–De ce? E așa mare lucru?
–"Așa mare lucru"? întreabă cu aceeași surprindere Evan. Noah, n-ai mai călărit de când...știi tu. Ori de câte ori aveai ocazia, refuzai. Acum, dintr-o dată, ți-ai schimbat părerea?
–Și cel mai important, continuă Caleb, nu ne-ai spus nimic?
–Nu intenționam să ascund asta de voi, dacă asta vreți să spuneți. Pur și simplu nu am avut ocazia. Ce voiați să fac? Să fac o conferință pe facetime imediat după și să strig ca o fetiță "Băieeeți, am reușiiit! Am călăriiiit!".
–Nu, dar nici nu pare că ai fi vrut să ne spui. spune Caleb.
–Bine, hai să o lăsăm baltă. Când Noah va fi pregătit, va vorbi cu noi, sunt sigur! spune Felix.
Mă abțin să nu îmi arăt ușurarea. Felix m-a salvat, îi sunt recunoscător pentru asta.
–Totuși, mai am o singură întrebare.
Ugh, la naiba. Bineînțeles, Caleb nu se lasă. La ce mă așteptam?
–Să auzim. răspund, împreunându-mi mâinile.
–De ce la Hidden Brook? De ce cu Olivia? Ai mai și adus-o la petrecerea lui Caroline. Atunci credeam că încercai doar să-i atragi atenția lui Caroline. Acum dai impresia că ai avea sentimente pentru ea.
          –Și dacă ar fi așa? îl întreb. Ai avea vreo problemă? Te-ar deranja dacă aș ieși cu Olivia?
          –Bineînțeles că nu. Dar nu se ridică la standardele noastre. Își petrece toată ziua pe lângă animale. Tu ești important, ea nu e decât o țărăncuță. Serios, cine se îmbată așa la petrecerea unei celebrități?
           –Poate mie îmi place să îmi petrec timpul pe lângă o "țărăncuță" sau cum zici tu. Eu decid cu cine îmi petrec timpul. Așa că nu te mai băga. Oricum, nu e treaba ta.
           –Bine, e de ajuns. Ne-am adunat aici ca să petrecem timpul împreună. Noah, pleci în curând. Hai să nu pierdem timpul cu certuri prostești! spune Evan.
           –Dar cine a spus că ne certăm? întreabă Caleb, cu o uimire prefăcută în ochi, așezându-se pe canapeaua cea mai apropiată de fotoliul meu. Într-adevăr, Evan, timpul nostru e prețios. Hai să nu-l petrecem vorbind despre persoane neimportante ca...ea.
Îmi aruncă din nou o privire superioară, victorioasă. Olivia nu e neimportantă. Nici unei persoane nu merită să i se spună așa. După aceea, am petrecut restul serii vorbind. Adică, ei vorbeau, eu eram cufundat în gândurile mele. Nu auzeam nimic din ce spuneau.

***********************************************
Aaah! Sunt cea mai oribilă scriitoare! Am promis noi capitole de luna trecută și de abia acum încep să postez. :((

Hidden Brook: Pârâul AscunsWhere stories live. Discover now