- Asta e a treisprezecea oară când îmi lezezi amorul propriu.
- O, le numeri? Câte încercări mai am?
Râsul lui îmi înfioară pielea.
- De câte mai ai nevoie?
- Să mă gândesc.
Mă așez pe pătura colorată, smulgând o păpădie la întâmplare.
- Câte crezi că pot să-ți anuleze mândria, soldat?
- Nu cred că poate vreo jignire să-mi anuleze mândria.
- E bine că recunoști, cel puțin.
Se așează pe pătură, punându- și capul pe picioarele mele. Îmi trec degetele peste obrajii lui nerași, suspinând de plăcere.
- Ador barba ta.
El ridică din sprânceană.
- Chiar n-ai găsit nicio parte mai interesantă pe care s-o adori?
- Nu, îi răspund râzând. Ai un păr îngrozitor.
- Paisprezece.
Mă aplec deasupra lui, suflându- i păpădia pe față.
- Pune-ți o dorință.
Mă privește cu un ochi închis.
- Îmi doresc să te sărut.
Simt că-mi iau foc obrajii dintr-o dată.
- Nu așa! Nu trebuia s-o spui! Acum nu se mai poate împlini.
Închide amândoi ochii, zâmbind.
- Ești sigură?
- Îhâm. Nu sărut soldați cu asemenea păr în cap.
- Uită- te și mai jos, frumoaso. Poate găsesti niște părți care să-ți placă.
- M-am uitat, crede- mă. Ești o dezamăgire totală.
Se răsucește brusc, împingându- mă în iarbă.
- Ce-ai spus?
- Că nu oferi mai nimic!
Râde, prinzându- mă sub el.
- Am ceva de oferit chiar în clipa asta...
O palmă aspră îi ajunge sub capul meu, atunci când mă trage mai aproape. Barba scurtă îmi zgârie delicat obrazul încins, apoi buzele lui îmi iau cu asalt gura.
Un vârtej de plăcere îmi coboară până în stomac, făcându- mă să tremur.
Îmi deschid buzele, lăsându-i limba fierbinte s-o atace pe a mea.
E ceva animalic în felul în care mă mușcă, sorbindu- mi răsuflarea, și plăcerea mă face brusc să țip.
- Eliza!
Ochii lui sunt strălucitori și îngrijorați.
- Eliza, ești bine?
Vocea i se subțiază brusc.
- Ești bine? Hei!!
- Ești bine?? Lizzy!
Deschid ochii brusc, răsuflând repede și inegal, pentru că am prea puțin aer.
- Lizzy! Ești bine??
CITEȘTI
Doamna Hoților -vol. 1 Saga "Belgravian Hearts"
Romance- Un sigur strigăt și ești moartă, îmi șoptește cu asprime vocea joasă, amenințătoare. Un hohot nebun de râs îmi urcă în gât, în timp ce mă sprijinesc moale de peretele rece din spatele meu. - Eram deja moartă, răspund cu o veselie sadică, arătând...
