Dezechilibru [In Curs De Editare]

Capitolul 16

Stăteam în "camera comună", așa cum eram obișnuiți să-i spunem încăperii care conducea la dormitoarele noastre.Era spațioasă conținând o canapea mare, trei birouri pe care erau așezate trei laptopuri oferite de Kent în scopuri școlare, o plasmă mică aflată pe peretele opus al camerei față de canapea, și o măsuță de cafea.Mai mult de atât, avea și un mini frigider, chiar dacă aveam cantină.

Citeam fişele informative legate de funcționarea și programa facultății Kent mai în detaliu.Căminul era împărțit în trei:Noi, adică cei din primul an eram aflați în aripa de est a clădirii, oferindu-ne avantajul de a fi mai privați decât ceilalți ca să ne acomodăm mai repede,în timp ce ceilalți,obișnuindu-se cu viața la cămin şi intrând în colectiv, au preferat să se afle mai aproape de colegii lor.

Citeam una din însemnările mele și concluziile trase în privința cazului The Four.În aceste minute nu mă puteam gândi la nimic altceva decât la povestea cutremurătoare pe care ne-o povesti Lucas, ba chiar povestea pe care o văzusem cu proprii mei ochi la doar 11 ani.

Lucas era în camera lui, își făcea un duş, iar Klyde încerca să spargă datele computerului şi a creea o rețea secretă de comunicare pe internet fără a lăsa niciun fel de urmă.Acest lucru îl instală și pe mobilele noastre, pentru a putea păstra legătura de la distanță.Mai mult de atât, dezactivă sistemul de urmărire a activității noastre de pe laptopul oferit de Kent care ne monitoriza acțiunile în cadrul folosirii acestuia.

-Emma, te uiți la foaia aia de un sfert de oră dar nu scrii nimic și nici nu pare că citești ceva, preciză Klyde întorcăndu-se de la laptop.

-Mă gândeam la The Four.Încă nu putem înțelege modul lui de a ucide.Aici, în Kent, nu a lăsat niciun fel de urmă și se presupune că s-ar folosi de talentele sale pentru asta.În schimb, acum 8 ani, a lăsat un cuțit în urma sa.

-Bun, deci ucide din 4 în 4 ani.A ucis odată familia lui Lucas, apoi cei 4 studenți din Kent, cine mai urmează anul acesta?se îngrijoră Klyde.

Întradevăr, dacă calculele noastre erau corecte, atunci următoarea crimă ar urma tocmai în a patra zi din aprilie.Timp îndeajuns să progresăm.Însă nu ne puteam da seama de nimic dacă nu vedeam crima în sine.Merita moartea unor persoane rezolvarea unui caz?Nu îl puteam rezolva înainte ca un criminal să le fure viața unor oameni nevinovați?

-Va fi oare crima în Kent?

-Presimt că da.Dacă The Four e un element atunci îl leagă ceva de noi. Iar noi suntem aici.Nu e o coincidență că a luat viața familiei unui element.Nu e o coincidență că a comis o crimă la facultatea visurilor mele.

Klyde se ridică de la laptop și oftă. Își luă geaca din cuier și își trecu mâna de două ori prin păr.

-Ce faci?l-am întrebat observând că se pregătea să plece undeva.

-Mă întâlnesc cu Faust si Jasmine la bar azi.Vrei să vii?A zis că s-ar bucura dacă ai veni și tu.

-Desigur, Faust mi se pare extrem de drăguț și de treabă!De ce nu?

Chiar în acel moment, Lucas ieși din camera sa.În ciuda faptului că nu scoase niciun sunet părea că nu era în apele lui.

-Lucas, vrei să vii cu mine și Klyde..

-Nu, e ok.Poate mai târziu, mă refuză acesta întorcăndu-se în camera sa.

Am ridicat din umeri.Lucas nu părea deloc mulțumit de întâlnirea cu fostul său prieten în Kent.M-am uitat la Klyde care ridică din umeri înțelegând la ce făceam referire. Aşa că, doar eu și Klyde, am pornit către bar.