Dezechilibru [In Curs De Editare]

Capitolul 27

"Ce se întâmplă?" se lovi vocea lui Drake de pereții minții mele răspândindu-se în întunericul etern.

Eram conștientă? Părea că eram conștientă în propriul meu somn, şi că întreg corpul îmi paralizaze. Am făcut un efort să mă mișc dar în zadar.

-Unde sunt? am întrebat cu o voce tremurată pe cei doi gardieni.

Atunci realizasem că acele cuvinte fuseseră rostite cu voce tare, chiar transmise în lumea de afară, convingându-mă că asta era realitatea.

-De ce nu mai văd? Ce mi-au făcut? m-am panicat străduindu-mă şi mai tare să mă mișc.

Părea că întreg corpul meu răspundea mesajelor transmise de creier ca sa se miște, dar ceva îmi bloca posibilitatea să mă mișc.

"Ai auzit ceva?" întrebă Drake suspicios.

Într-adevăr, sunetul puternic al unei uşi de fier se făcu auzit acompaniat de mai multe rânduri de ecouri, concluzionând că ma aflam într-o cameră mare.

-Cineva? Ajutor! am urlat zbătându-mă în zadar.

Niciun răspuns. Doar un bâzâit ce părea că se apropie încetişor de mine. Atunci mi-am amintit de incidentul cu spitalul și veninul incurabil din sângele meu și al lui Faust. De momentul în care ne-am urcat în mașină către Londra și apoi... apoi nimic.

-Faust! am urlat din toți plămânii conștientizând că prietenul meu putea fi prins în aceeaşi situație ca mine.

Dacă cel ce mă capturase era The Four..? Dacă avea de gând să ne omoare unul câte unul? Dacă Lucas avea dreptate și totul e o capcană a întunericului?

-La naiba cu tine, am murmurat simțind cum ochii mi se umplu de lacrimi.

Părea că puteam să îmi mișc doar extremele, degetele, încheieturile, capul, şi picioarele până la gleznă. Eram legată, am presupus.

Dar asta nu mai conta. O durere ascuțită își făcu apariția în pieptul meu simțindu-mă străpunsă de ceva ascuțit, ca o gheară uriașă. În secunda următoare mi-am simțit tot corpul arzând ca urmare având un urlet ascuțit. Simțeam cum sângele îmi arde în vene în timp ce, de teamă, sau din cauza rănilor un lichid înțepător la gust îmi umplu gura, pe care l-am scuipat imediat.

-Ludo, ajută-mă!am strigat speriata simțind cum întunericul din mine îşi pierdea încet controlul.

"Emma, este imposibil. Doar tu te poți scăpa de agonia asta." Îmi răspunse.

"Noi doar îți protejăm sufletul, nu și trupul." Adăugă Drake.

-Te rog, cineva... Ludo, Drake, Lucas, Klyde.. am murmurat.

Simțeam cum întreg corpul meu arde și mă fac scrum, de parcă fiecare celulă din corpul meu ar fi devenit o particulă minusculă de cenușă, transformându-mă ușor într-o gramada de ceva mic, negru, neînsemnat. Tot ce îmi doream era rece era...

-Gheață.. Îngheață.. mi-am ordonat secată de puteri.

Cu o ultimă picătură de energie rămasă în mine, am simțit o răcoare interioară care mă calmă din interior. Părea că tot corpul meu se acoperea cu un strat de gheață, răspândindu-se.

"Emma, acum e momentul! Activează-ți elementul!" Strigă Ludo la mine în timp ce eu mă străduiam să nu-mi pierd cunoștința.

-Nu.. ştiu.. cum.. i-am răspuns cu mare efort.

"Numele categoriei din care faci parte plus formula de activare. Sunt patru categorii, Emma: Ignis care corespunde focului, Glaciem gheții, Terra pă... "