Rebeca POV
- Scuze...ofteaza el.
- Eu sunt cea care trebuie sa si ceara iertare nu tu. spun eu.
- Nu mai conteaza...spune el fara sa se uite la mine.
- Erick...spun trista.
- Mai bine te intorci acasa sau in turneele tale...spune el putin cam dur.
- Nu. spun simplu si hotarata.
- Poftim?spune el uimit.
- Ce ai auzit. Nu plec pana nu ma asculti.spun facandu ma comoda in patul sau.
- Rebeca serios lasa prostiile si du te acasa. spune el serios.
- Nup. Voi sta si o viata intreaga daca e nevoie. spun eu zambind malefic.
----2 ore maj tarziu---
- Pleaca te rog!spune el pentru a mia oara.
- Pe bune? Au trecut doua ore si inca sunt aici. Renunta. rad eu.
- Ok atunci plec eu. spune el si iese din casa.
Serios? Chiar crede ca voi renunta? Se pare ca a uitat cine sunt.
----1 ora mai tarziu---
- Nu ma mai urmari femeie!spune el disperat.
- Esti haios cand faci asa. rad eu.
Mdap deci dupa 2 ore petrecute in camera lui , timp in care m a implorat sa plec , acum de o ora suntem intr un parc eu tinandu ma dupa el facandu l sa dispere. E amuzant nu incercati.
- Ok daca te ascult pleci?intreaba el.
- Okay. spun eu. Imi pare rau pentru ce am facut. Am realizat dupa putin timp ca am facut o greseala ca am plecat. Dar stiam ca daca ma intorc tu nu vei mai vorbi cu mine. Sincer? Toata calatoria asta a mea cu concerte si fani a fost super. Dar gandul mi a fost doar la tine , pentru ca la naiba am realizat ca simt mult mai multe pentru tine. spun eu dintr o suflare.
- Asta i tot?intreaba el.
- Da..spun putin dezamagita.
- Okay atunci. Paaa!spune el si pleaca fara a privi in urma lui.
Auch... Speram sa fie mai bine de atat...
M am intors usor usor pana acasa ignorand ploaia ce incepuse. Am intrat in casa uda din cap pana in picioare dar nu mi a pasat.
- Scumpo ce s a intamplat? Ce i cu tine asa uda?intreaba Jess.
Am privit o cateva momente apoi am sarit in bratele ei dand frai liber raului de lacrimi.
- Shhh totul va fii bine iubita mea. Iti promit.
