Pasiuni periculoase

Capitolul 5

Ii dedic acest capitol  lui Mariaandra26  , care a fost alaturi de mine de la inceput si m-a sustinut cu fiecare capitol postat. Iti multumesc!

      Katy:

      Noaptea ce a trecut, jumatate mi-am petrecut-o dormind si jumatate uitandu-ma pe pereti, cum fac de obicei dupa ce am unul din vesnicele mele cosmaruri. Acum este ora 12:00, miercuri, ora la care ar trebui sa ma sune Steve, asa cum am stabilit, ca sa imi spuna ce mai e nou. Astept agitata ca de obicei. Imi doresc din tot sufletul sa imi spuna ca nu trebuie sa fac niciun transport saptamana asta si ca pot sta linistita. In ritmul asta cine stie in cat timp o sa ajung iar violata sau cine stie,poate chiar moarta. Ma gandesc ce mai face mama. De ar stii ca am plecat pentru ea... probabil nici nu m-ar crede. O sa mergi in Atlanta si mama ta o sa creada ca esti intr-o calatorie. asta daca nu vrei ca ea sa pateasca ceva. Asa ca am acceptat sa plec. Nu as face nimic care sa puna in pericol viata singurei persoane ramase din familia mea adevarata. Vad ca telefonul nu mai suna , si cum eu nu am voie sa il contactez, decid sa il sun pe Alec pe face time. Imi raspunde destul de rapid si in fata mea apar ochii lui albastri ca marea intr-o zi furtunoasa si zambetul de care imi este nespus de dor. 

        - Hei , Alec! Cum e vremea in Florida? il intreb raspunzandu-i la zambetul cu care m- a intampinat.

      - Buna, scumpa mea surioara vitrega si enervanta! Altceva nu ai ce sa intrebi decat despre vreme? 

          Isi aranjeaza parul blond si ma priveste arogant asa cum face de obicei.

- Vezi ca daca ma enervezi iti inchid, ma prefac eu suparata.

- Imi este dor de tine.

- Si mie , Alec. Poate poti veni intr-o zi pana aici. Crezi ca Steve ar afla? Doar nu ne urmareste...

    Ofteaza si isi duce mana la barbie ganditor, apoi deodata fata i se lumineaza.

- Cred ca pentru tine sunt dispus sa risc. 

   Imi zambeste si ii zambesc si eu. Imi doresc atat de mult sa il revad. Ma simt atat de singura aici, cu toate ca Steph vine din ce in ce mai des pe la mine. Abia astept sa incep sa lucrez. Poate daca nu o sa dorm noptile nu voi mai avea cosmaruri si ma voi putea odihni in restul zilei. Chiar nu am chef sa merg la un doctor sa imi prescrie iar niste somnifere. Este nevoie de un adevarat interogatoriu pentru niste amarate de pastile. Un interogatoriu la care nu vreau sa fiu supusa.

- Nu stiu insa cand voi putea ajunge. Te voi anunta inainte.

  Adauga el dupa tacerea ce se lasase cat timp eram cazuta pe ganduri.

-  M-am angajat. Diseara incep munca, spun eu repede ca sa mai destind atmosfera.

- Serios? Unde?

Pare fericit pentru mine, dar dupa ce ii spun unde privirea lui se intuneca si zambetul ii dispare.

-Intr-un club. Ca barmanita, adaug.

- Spune-mi ca glumesti. Se rasteste el la mine. Un club? Tu iti dai seama la ce pericole te poti expune? Vrei sa puna vreun libidinos mana pe tine?   

 Da sa mai adauge ceva, dar eu ii tai rapid vorbele.

-Potoleste-te, Alec, ii vorbesc bland ca unui copil. Sunt o groaza de paznici acolo. Voi fi in regula. In plus, acolo sunt mult mai in siguranta decat la orice tranzactie de droguri pe care as face-o pentru Steve. Tipii aia ma controleaza pana la piele.

  Ochii lui devin mai tristi, iar eu regret imediat ca ne-am stricat dispozitia amandurora.

- Si ? Ai intalnit vreun tip?