Alfa în derivă ➸ Capitolul 1

5K 166 15
                                    

Capitolul 1 

Oare ochii lui Enrique Iglesias sunt verzi sau albaștrii? Hmm… știi ce? O să googl-esc asta și apoi mă bag în pat repede repejor, nici musca nu o să știe că m-am trezit.

Picioarele goale îmi alunecă neîndemânatic pe covorul pufos și nesigure își caută drumul prin beznă până la biroul masiv din lemn de cireș (cred). Afară luna pe jumătate plină inunda grădina creând fel de fel de umbre lugubre, dând un aer extra gamer-istic peluzei Popeștilor de vizavi - sau cel puțin așa cred că îi cheamă pe bătrâneii drăguți care locuiesc în vecinătatea locuinței tatălui meu. 

Dar dacă tot sunt aici… oare dacă intru pe skype la ora asta o să creadă lumea că sunt nebună?

>>>PESTE O ORA<<<

Ok, înapoi în pat prostie incurabilă care ești!

De ce nu am folosit telefonul pur si simplu? Gândesc aproape să îmi trag o palmă. Oh nu știu, poate pentru că e ora două dimineața și creierul meu ar trebui să fie de mult apus? De fapt, cred că apusul a fost acum cațiva ani dar hey, mă bucur că suntem la aceeasi pagină într-un final.

Trăgând cearceaful peste mine, un obicei pe care aveam de gând să îl păstrez indiferent cât de cald o să fie în capătul ăsta de țară - mă obișnuisem să adorm acoperită cu o tonă de pături pe mine și cu un frig crunt in oase și nici nu visam să îmi schimb vehile obiceiuri atât de curând.

Pentru că dacă e ceva ce trebuie să știe cineva despre mine este că detest cu o pasiune incredibilă schimbarea și tot ce aduce ea.

În concluzie, mutarea mea din micuțul dar liniștitul orășel din munții vestici ai României unde nimic nu se schimbă niciodată și aterizarea mea oarecum forțată în aglomeratul și haoticul oraș de pe malul mării, însemna în primul și în primul rând chin și apoi toate celălalte sinonime din famila lui de cuvinte.

Faza e că mama a primit o slujbă afară (undeva prin Asia) așa că eu am fost foarte subtil dar prompt pasată în grija tatălui meu.

În lunga mea existență de 17 ani nu am stat mai mult de două săptămâni la Iosif, nu din cauză că îi port ranchiună pentru că a plecat, până la urmă mama a fost cea care a băgat divorțul, dar urăsc să mă simt inutilă. În plus, de când s-a recăsătorit prefer să răspund de câteva ori pe lună la telefon și cu asta basta.

Mă foiesc pe stânga apoi pe dreapta încercând să determin care e partea mai rece a patului dar aparent asta este o misiune imposibilă. Nu cred că în tot orașul ăsta există un asemenea loc.

Când am pus prima oară piciorul jos din tren am crezut că am intrat în Mordor (1) nu alta.

În fine, noroc cu mașina cu climă a lui Iosif că altfel fierbeam mai ceva ca un pui bleg și vai de el în cazanul mătușii Elisabeta.

Iosif are bani. Asta e evident chiar și pentru ochii mei neobișnuiți cu astfel de lucruri extravagante. Știam că o duce mai bine pentru că sumele lunare pe care le trimitea în urma despărțirii se dublaseră mai întâi, apoi se înmulțiseră până ce "pensia" mea se umflase întratât încât ajunse să depășeasca salariul mamei (spre crunta dezamăgire a bunicii Maria). Dar în veci nu mi-am închipuit că persoana care obișnuia să mă ducă la Zoo în fiecare duminică și cu care plănuiam să plec la mare la 16 ani locuiește într-o casă care probabil costă mai mult decât toate vacanțele mele laolaltă... 

M-am abținut cu greu să nu casc ochii ca o bufniță la mașina pe care o conducea ieri. Un SUV dinăla de zici că dacă trece pe lângă tine pe trotuar te zboara șapte metrii mai încolo. Mai că îmi venea să mă descalț când am intrat, dar normal că nu am facut-o. Menține ciudățeniile la un minim absolut Camelia, îmi tot repetam în minte ca o mantră.

Drumul spre reședința familiei Anghel a părut extrem de lung, parcă mai lung decât cele 13 ore de pe tren și nu exagerez deloc. Măcar în cutia aia fără oxigen puteai să te miști nestingherit și dacă aveai destul noroc dădeai și de o persoană cu care puteai lega un dialog sau ceva. Nu-s genu care dacă nu-i convine cu cine stă în compartiment imediat apelează la Naș (alias: controlorul).

Dar faptul că am sfârșit singură într-un compartment de 6 locuri cu o doamnă mai în varstă care, ce-i drept, mirosea strident a brânză, dovedește cât de mulți oameni gândesc ca un șpuchea de 7 ani: nu-mi covine ceva, îmi strâng jucărille și plec.

Doamna cu care am petrecut 13 ore în tren era super de treabă. M-a învățat să tricotez și mi-a povestit despre rudele ei, avea un nepot în București care studia medicina generală iar ea mergea la el în vizită.

Ai crede că după ce nu ți-ai văzut tatăl mai bine de un an ai avea o tonă de chestii pe care să vrei să le împărtășești cu el... și poate ca aș fi putea să îi spun câteva lucruri dar sincer, nu credeam că mărimea realizărilor mele îl vor impresiona pe Iosif cum au impresionat-o pe doamna Paraschiva. Cei drept e drept, doamna Paraschiva i-a promis nepotului ei că îi va aduce brânză de casă iar eu încă nu văzusem marea deși împlinisem 17 ani de ceva vreme...

În ciuda unei conștiințe gălăgioase, văzând că nu mai adorm decid să deschid laptop-ul și să mă conectez cu lumea mea virtuală. 

>>>2 ORE MAI TARZIU<<<

Ewfgweflș!!!  

Ahahhahah un copil zombie! Nu pot sa cred! E genial!

Dumnezeule, un test să vezi cat de cool esti?

Hmm sa vedem…

-1

What?! Nu. Nu are cum. E practic imposibil, -1, asta ar fi sub nivelul unui pește, ce Sauron (2) se întâmplă aici. Dau click imediat la secțiunea cu comentarii să mă conving că nu sunt singura dezamăgită.

Annays01: OMG %! WOW, testul asta e atat de adevarat, nu pot s kred!!

$ORINA2love: Am recomandat testul asta la toate sutele de prieteni de pe facebook si instagram! #OMG #SoME #true

Trebuie să găsesc un test care mă apreciază la devarata-mi valoare, decid eu enervată la culme acum că Annays și Sorina par să fie - teoretic - mai "cool" decât mine. 

În ce casa o să fii la Hogwarts (3)Perefect. Cu toții știm că o să intru la gryfindor, evident. 

„Slytherin.”

-Internetul ma uraste! Șoptesc înainte să apăs Shut Down (puțin cam apăsat) și să mă trântesc în patul roz bonbon gigantic.

Și mă mai mir că nu pot să dorm, pufăi eu în barbă trăgând pentru ceea ce părea a mia oară cerceaful peste mine.

Poate toată chestia asta e un semn pentru mâine la școală. Clasa a 11a… un an departe de tot ce cunosc și înțeleg. 

 Ei bine, puteam să pic la Hufflepuff dacă e până acolo. Nici nu știu când am adormit.

 *****

(1) Mordor - ținut din Stăpânul Inelelor, o serie de cărți scrise de Tolkien. ;3

(2) Sauron - lordul din Mordor :D se leagă, nu? :))

(3) Hogwarts - dacă nu știți ce e Hogwarts vă recomand (cu toată căldura!) să nu mai citiți povestea asta :)

Salut :D 

ce credeti? fiți blânzi vă rog... :S

Alfa în derivăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum