Playing dirty

Capitolul 56.

Înfumuratul și nesuferitul, Xander Black.
★

 
   –Iubitule, ascultă-mă bine, asta e ultima noastră șansă!

–Starr...

–Poți să o faci! Concentrează-te!

   Trag aer în piept, expirând silențios, în timp ce-mi țineam pumnii strânși, având privirea ațintită spre brunet.

   Examina atent mulțimea de sticle din fața sa, alegându-și "victima", iar în următoarea secundă aruncă cercul roșu, nimerind ținta.

   –Da! Țip fericită, sărindu-i în brațe. Ai reușit! Spun și îi umplu fața cu săruturi, simțindu-mă ca un copil mic.

   –Ai avut vreo îndoială? Rânjește, fiind mult prea plin de sine, dar asta era unul dintre lucrurile care îmi plăceau la el.

   –Niciodată! Zâmbesc.

   –Alege-ți premiul, iubito!

   Mă întorc și privesc îngândurată mulțimea de plușuri. Erau o grămadă. Mușcându-mi buza, încercând să mă decid, un leu îmi atrage atenția. Era în întregime negru, avea ochii aurii și poate puțin cam prea expresivi pentru o jucărie.

–Leul negru.

–Leul? Întreabă Xander surprins.

–Mhm! E superb și îmi reamintește de Kamari.

–Iar șobolanul ăla?

–E o felină! Îl corectez.

Devenisem deja sătulă de această "ură" dintre cei doi, deoarece Kamari experimentează același comportament când Xander e prin preajmă. Deși e doar un animal, e suficient de deștept să-și dea seama cine îl place și cine nu. Bine, Kamari nu place pe nimeni, înafară de Klaus și Jackson!

–Tot aia! Vocea lui Xander îmi atrage atenția.

–Hei! Strig ofensată. Tu îmi spui pisicuță zilnic! Îmi strâng brațele la piept, așteptând un răspuns din partea să.

–Leul negru! Se întoarce spre tipul de la tarabă.

Acesta îi înmânează lui Xander premiul, murmurând un "felicitări", fără să se mai sinchisească să zâmbească și își întoarce privirea la ceilalți copiii.

Brunetul îmi așează plușul în brațe și Doamne! E imens! Dar rânjesc mulțumită și trec pe lângă brunet, strângând la piept jucăria câștigată de acesta.

–Unde te duci? Chestia aia deja ți-a luat mințile?! Îl aud strigând din spatele meu.

–Ține pasul, Black!

–Serios?

În următoarea secundă, mâinile îi sunt în jurul taliei, oprindu-mă pe loc.

–Ce spuneai? Rânjește și îmi dau ochii peste cap.

   Înfumuratul!

–Hopa sus, iubito!

   –Ce?! Nu apuc să mă dezmeticesc căci simt cum mă ridică de la sol, ajungând în câteva clipe pe umerii săi. Xander! Strig speriată când plușul îmi scapă din mâini.

–Nu-ți face griji, pisicuțo, ți-am prins, eu, leul afurisit! Ține-te bine!

–Unde mergem? Întreb, în timp ce-mi așez mâinile pe capul său.