Epilog.

2.5K 149 12
                                    

   Poate sufletele pereche chiar există, poate ne era scris să fim împreună, iar astea nu sunt doar povești de adormit copiii.

Poate eu și Xander chiar am fost suflete pereche, doar că din păcate, nu toate sufletele pereche sunt destinate să sfârșească împreună.

Poate o să ne revedem într-o altă viață, când lucrurile vor fi diferite, când sufletele noastre nu vor mai striga în agonie după îndurare și puțină compasiune.

Poate Xander a avut sufletul meu, iar eu pe-al lui, poate iubirea era singurul lucru care ne mai putea salva...dar acum e mult prea târziu și totul e deja năruit.

Poate, poate, poate. Atâtea posibilități și totuși, el nu mai e.

   Așa că mai are vreun rost să mă întreb: "—Ce-ar fi fost dacă?"

Ce-ar fi fost dacă noi nu ne întâlneam?
Ce-ar fi fost dacă eu nu aș fi venit în New York?
Sau dacă el nu ar fi întâlnit-o pe ea?
Dacă părinții mei nu erau așa cum sunt?
Iar ai săi trăiau?

   Dar toate acesta întrebări, duc la și mai multe:

Ne-am fi întâlnit vreodată?
Într-o altă viață?
Ne-am fi iubit?
Mi-ar fi făcut profunzimea râsului său, inima să mi se topească?
Privirea sa intensă mi-ar fi făcut obrajii să se înroșească?

   Din păcate, asta a fost jocul nostru. Al meu și a lui. Un joc scurt, murdar, fără reguli sau vreun câștigător.

   Dacă asta e într-adevăr finalul jocului, sper să te revăd și în viața următoare, Xander Black!

Playing dirty Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum