Artiști Pierduți

Veștii Neașteptate

Tata mi-a facut semn savina spre el si eu m-am ridicat mergand cu pasi mici spre el.

-Ce s-a întâmplat?! Ii zic rapid iar el ma privește atent

-Hai sa ne asezam la masa Frederico, spune el calm si eu simt cum inima mi se face mica in piept.

Si dupa ce ma asez pe scaun tata se pune in fata mea si ma ia de mana privindu-ma direct in ochii.

-Stiu ca probabil nu ar trebui sa iti zic asta, poate nu vrei sa stii, insa mama ta se pare ca are cancer in faza terminala, spune el direct. Am aflat azi si eu de lao fata numita Jessamy, spune si eu imi aduc aminte de satena ce ma scăpat din acel loc al groazei. Si a zis ca mama ta nu isi poate calca pe orgoliu dar ar vreasa te vada, asa ca de aia am venit eu cu Meliva aici, daca dorești sa iti vezi mama noi doi te vom duce la ea, imi spune catma strange de mana.

Insa eu ramsesem fara cuvinte.Vestea venise ca o bomba si eu incercam sa imi recapăt suflul.

Mama mea era bolnava, puteasa moara in curand, iar ea desi dorea sa ma vada nu putea sa mi o zica. Pur si simplu prefera sa moara fara sa ne vorbim, fiindca nu putea facea ea primul pas

Era atat de lasa si ipocrita. Se gandea doar la ea, iar si iar si oricat mi-as dori sa o urăsc nu puteam.

Era mama mea, era femeia ce mi-a fost un stalp atâția ani de zile, femeia ce cica ma iubea necondiționat, ea era un model pentru mine, iar acum era pe moarte.

-Fede esti bine? Imi zice tata ingrijorat insa eu clipesc rapid si dau din cap.

-Desigur, vreau sa o vad pe mama, pana la urma este mama, zic incet.

-Bine atunci haide pana nu se opreste programul de vizite, zice tata ridicandu-se

-Dar, ii zic eu atragandu-i atenția, pot sa ii iau pe jo si William cu mine, zic incet sperand ca tata sa nu se prinda insa el ranjeste amuzat privindu-l pe Will. Stiam ca ai gusturi bune dar nici chiar asa, zice el amuzat.

Si cand il aud simt cum obraji mei devin rosi si apoi observ ca Will auzise replica lui tata si pentru cateva secunde simteam nevoia s aintru in pământ insa nu puteam face asta acum.

In acest moment trebuia sa imi vad mama asa ca m-am deplasat rapid spre masa si le-am explicat pe scurt situatia iar Jo imediat s-a ridicat si a venit, iar Will m-a luat de mana si m-a privit in ochii iar apoi m-a strans in brate iesind cu mine pe usa.

Cum am intrat in masina tata doar a zambit usor spre mine si dupa a pornit masina.

Tot drumul a vorbit cu Jo si a încercat sa ma bage si pe mine in conversații insa gandurile meleerau usor împrăștiate neștiind exact ce sa simt in legatura cu mama mea.

Si drumulce trebuia sa fie prea lung devenise foarte scurt incat nu mi-am dat seama cand am ajuns in fata spitalului cand am intrat si am ajuns in fata cabinei mamei.

Nu mai vedeam pe nimeni pe acolo ce era curios insa in acel moment doar de sotul mamei si de Jessamynu imi starea gandul.

Eram in fata usii si stateam intre doua stări, inima ce imi dicta sa fug cat mai repede puteam de acolo si creierul ce imi zicea sa înfrunt situația ca trecusem si prin mai rele.

-Vrei sa intru cu tine? Ma intreba tata exact cand iesi asistena si se uita jenanta spre noi.

-Doamna Black a zis ca doar pe fiul ei vrea sa il vada, spune si apoi pleaca.

-Ai auzit tata, zic eu incet si apoi respir adanc si rasfulu aerul din plamani si intru rapid in camera ca sa nu imi pierd curajul.

Si atunci cand intru vad o femeie ce nu prea mai semăna cu mama mea, fara par, cu chipul sfrijit, ochii obosiți si corpul plapand.

-Buna mama, zic eu incet cand o vad iar ea atunci isi intoarce capul spre mine.

-Buna fiul meu, spune ea si isi intinde bratele spre mine si eu merg spre ea si o strang incet in bratele mele de frica sa nu se rupa si pentru cateva secunde cat o tineam in brate am putut sinti iar iubirea ce ne-a legat odata. Ti-ai revenit, te-ai intors iar pe calea cea dreapta copilul meu, spune ea iar eu atunci simt repulsie fata de ea si ma desprind de ea.

-Mama nu mi-am schimbat gandirea de când ne-am vazut ultima data, ii zic eu sincer si imediat in ochii ei pot vedea ura pentru mine si pentru tatal meu.

-Atunci de ce te-ai intors? Spune ea rece.

-De ce m-am intors?! Zic eu cand o aud, simtind cum cuvintele ei ma lovesc ca pe o palma. De ce m-am intors femeie?! Ca esti pe moarte si pana la urma si la coada ești mama mea! Zic nervos.

-Nu mai sunt mama ta de cand ai ales sa fii o dezmagire ca tatal tau! Zice ea nervoasa spre mine..

-Asta nu e o alegere mama, zic eu obosit insa ea nu dorea sa ma asculte.

-Nu imi mai spune asa, eu nu sunt mama ta, tu nu esti fiul meu, pleaca de aici nu suport sa te vad Frederico! Spune ea privindu-ma cu ura. Nu vreau sa te mai vad vreodată, lasa-ma sa mor liniștită, continua ea iar eu simt cum cuvintele ei au taiat odata si pentru totdeauna legatura ce ma tinea legat de ea.

Aceea legatura dintre mama si copilul ei s-a rupt in acel moment.

-Daca asta iti e dorinta, asa voi face mama, spun eu încet. Stii mi-a zis o persoana înțeleaptă odata ca oameni toxici din viata ta ar trebui eliminati si sa nu mai suferi dupa ei, zic si cand vad cai-am capatat atentia zambesc incet,insa eu nu pot scapa de tine imi pare rau. Eu te iubesc si te voi iubi mereu mama si imi pare rau ca vrei sa mori cu sufletul impovarat de ura, iti urez toate cele bune, mai spun si apoi ies din incapere privind sprw tatal meu, meliva, will si jo ce ma asteptau la usa.

Si in acel moment realizez ca mama era cea singura si distrusa nu eu. Eu aveam o familie. Prieteni loiali un viitor iubit si un viitor strălucitor.

Si cand simt ca toata durerea provocata de mama mea dispare in acel moment imi dau seama ca  pot deveni cine vreau alaturi de familia mea.

-Haideți acasa, le zic zambind. Jo, Will vreți sa veniti cu noi? Ii intreb zambind.

Si dupa scurte telefoane in care sa asigure parinti unde se duc plecam spre casa si eu sunt fericitca pot numi acasa atatea locuri.

Familia mea, prieteni mei oriunde as fi cu ei ma simt acasa si întregit. Chiar daca o mica parte din mine va rămâne mereu alături de mama mea care a decis sa ma urasca in loc sa ma accepte chiar si in ultimele ei clipe de viata.