Danger's Back - Justin Bieber [Fanfiction || Tradusă în română]

Capitolul 43: "Și aleg să renunț."

Punctul de vedere al nimănui:

Din toate momentele în care lucrurile nu funcționaseră corect pentru grup, acesta trebuia să fie cel mai rău. Tăcerea aproape dureroasă în timp ce așteptau ca noaptea să treacă și dimineața să urmeze.

Fusese doar o perioadă selectă de momente în care casa căzuse într-o astfel de stare în care era acum - liniștită, ciudată și agonisitoare, dar nu a fost așa de rău de la moartea lui Jazmyn Bieber - și asta în sine era suficient să-i facă pe băieți să se ofilească în înfrângere că lucrurile ar ieși vreodată bine.

Toată speranța a fost aruncată pe fereastră la scurt timp după ce a trecut prima oră.

Când John și-a făcut drum în sufragerie după ce a petrecut o perioadă destul de selectă de timp cu Justin, toată lumea și-a ținut respirația, așteptând ce avea să le spună cu privire la ceea ce se întâmpla.

Uitându-se la fiecare dintre ei, cu ochii zăboviți asupra lui Kelsey ceva mai mult decât la ceilalți, John a clătinat din cap înainte de a-l lăsa să cadă în timp ce se uita la degetele de la picioare ale pantofilor, confirmându-și toate gândurile combinate - ceva cu siguranță nu era bine. "E rău." A fost tot ce a spus el, refuzând să recunoască pe cineva din față. Întinzându-și mâna în direcția lui Carly, el i-a făcut semn să o ia. "Haide." A murmurat. "Să mergem."

"Ce a spus?" Bruce l-a întrebat în liniște de parcă i-ar fi fost frică să afle singur răspunsul.

"Mâine." John a spus păstrând-o vagă, dar suficient de deschisă pentru ca Bruce să-și dea seama ce a vrut să spună. Dând din cap în înțelegere, au privit-o pe Carly obligând, strecurându-și șovăitor mâna în a lui în timp ce o trăgea în sus, cei doi îndreptându-se spre scările care îi duceau în dormitorul lor.

"Pot..." Kelsey a ieșit, mușcându-și colțul buzei de jos în timp ce s-a îndepărtat puțin, știind că acum nu era momentul să spună prea multe.

"Ai grijă." A spus el, traversând o privire între cele două pe care ea a recunoscut-o destul de bine. Trecea în ape periculoase - era încă puțin devreme pentru ea să se arunce cu capul înainte, dar suficient de sigur pentru ca ea să-și înfigă picioarele.

Stând în picioare, și-a luat în liniște rămas bun înainte de a se îndrepta atât în ​​spatele lui John, cât și al lui Carly, care au dispărut în spatele ușii lor de la dormitor, înainte de a intra în spatele ușii ei.

Închizând ușa, Kelsey a observat că (,) camera nu s-a schimbat față de ultima oară când a văzut-o. Nu părea că cineva ar fi încercat să mute ceva - era un dezastru. Văzându-l pe Justin așezat pe colțul patului, cu capul în mâini, Kelsey s-a rostogolit pe călcâiele picioarelor, nesigură de ce să facă.

Oftând, Justin și-a lăsat mâinile în poală, cu degetele încleștate în timp ce se uita lung și puternic la podeaua din fața lui.

Blestemând în tăcere pentru sine, Kelsey și-a dorit să vorbească știind că vor rămâne așa o viață dacă niciunul dintre ei nu va rupe tăcerea incomodă care atârna, sufocându-i.

Dar, înainte ca ea să aibă șansa de a vorbi, Justin a scăpat o respirație pe care nu știa că o ținea în timp ce și-a mișcat ușor gâtul în direcția logodnicei sale, o durere de vinovăție care călătorește de la piept până la vârful degetelor de la picioare, în timp ce se scutura involuntar de furia pe care o simțea adânc în interior.

Nu ar fi trebuit să lase asta să ajungă atât de departe, a fost singurul gând care i-a trecut prin cap în momentul în care ochii lui au reușit în cele din urmă să se blocheze pe ai ei și aproape instantaneu a regretat. Văzând frica și îngrijorarea din spatele lor a făcut ca înțepătura dinăuntrul lui să se înmulțească știind că ea acționa astfel doar din cauza lui și a ceea ce făcuse el mai devreme în acea zi.