Danger's Back - Justin Bieber [Fanfiction || Tradusă în română]

Capitolul 3: "Îmi asum riscurile"

Heyyy! Un nou capitol, scuze că am postat atât de târziu dar mna.. a început școala și știți și voi cum e.

Nu uitați să-mi lăsați părerile voastre în comentarii.

Îmi cer scuze dacă sunt greșeli sau dacă sunt propoziții fără sens.

Lectură plăcută! 😘😘
________________________________

Din punctul de vedere al lui Kelsey:

Am gemut când m-am mutat pe partea mea, somnul mi-a fost deranjat de razele soarelui ce îmi mângâiau fața. Am căscat, mi-am frecat ochii înainte de a mă întinde, mâinile mele au atins tabla patului.

Mi-am deschis încet ochii, m-am uitat în dreapta mea și nu era nimeni, nici urmă de Justin. M-am ridicat imediat în fund, mi-am pus mâinile pe piept, stomacul bubuindu-mi datorită îngrijorării.

Chiar înainte să-mi deschid gura pentru a-l striga, ușa de la baie s-a deschis, pe ea ieșind Justin doar cu un prosop înfășurat în jurul taliei.

Și-a scuturat capul, apa din păr împrăștiindu-se în jur, și-a trecut degetele prin păr atunci când m-am văzut pe pat. În ochii lui căprui am văzut o strălucire și m-am trezit relaxată sub privirea lui. "Ești trează." A tras aer în piept, un mic zâmbet apărându-i pe față.

Am dat din cap, neștiind ce altceva să spun până când gura mi s-a deschis. Mi-am umezit buzele, am înghițit în sec, încercând să îmi revin până să observe că sunt trează pentru că nu l-am văzut lângă mine.

Dar mă cunoaște mai bine decât o fac eu și aproape imediat s-a prins de ce sunt distrasă. Și-a unit sprâncenele, concentrându-se pe expresia facială. "Ești bine?" A murmurat.

Am rămas blocată cât timp mă uitam la el cum traversează camera pentru a ajunge la mine. "Da." Am răspuns repede, evitându-i privirea. Mi-a pus o șuviță de păr după ureche, mi-am încrucișat picioarele că un covrig sub mine.

"De ce mă minți?" A întrebat încet. Îmi pot da seama din tonul său că încearcă să-și țină furia sub control.

"Eu-eu nu, e doar..." Mi-am scuturat capul, oprindu-mă. Știu cum să mă scot din asta singură. Nu contează cât de greu mi-a fost să construiesc un perete în jurul meu, nu e atât de ușor să îl ți ridicat când e în jur. Are puterea de a-l pune la pământ. "Nu știam unde te-ai dus și m-am panicat." Am zis, jenată de faptul că m-am gândit la asta.

"Nu ai auzit nimic din ce ți-am zis noaptea trecută?" A întrebat, nevenindu-i să creadă urechilor. "Am vorbit serios când am zis că nu te voi părăsi niciodată. Bine? Ți-am promis noaptea trecută și mă voi ține de această promisiune." A încercat să rămână calm, vocea lui sunând mai arțăgos decât m-am așteptat.

Mișcându-mi buzele într-o parte, am simțit un sentiment ciudat în stomac. "Îmi pare rău." Am murmurat încet, neintrând în amănunte despre prostia asta.

Ochii lui au căzut pe mine, fără să se uite în altă parte, aruncând practic cu săgeți spre mine. "La naiba." Justin a oftat, frecându-și gâtul de frustrare. S-a asigurat că prosopul îi este strâns în jurul taliei, și-a făcut drum către cealaltă parte a patului, înainte să îngenuncheze. Și-a pus mâna pe umărul meu, dându-mi părul pe spate. "Uită-te la mine." A șuierat, degetele sale trasându-mi linia maxilarului.

Fără să aștept să se cauzeze o scenă, mi-am întors corpul până când am ajuns în fața lui Justin, picioarele mele stând încă sub mine.