Danger's Back - Justin Bieber [Fanfiction || Tradusă în română]

Capitolul 49: "Ea nu mai e aceeași persoană."

"Ei, ei, ei... dacă nu este frumoasa Kelsey Jones. Ce mai faci, dragă?" O voce gâfâia batjocoritor din spate.

Mergând mai repede, încercând să-l ignore, Kelsey a țipat de surprindere când cineva a apucat-o de braț, trăgând-o înapoi.

"Nț, nț, nț, mama ta nu te-a învățat niciodată bunele maniere?" A rânjit el. "Nu e politicos să ignori oamenii."

"Dă-i drumul!"

Întorcându-se, bărbatul a zâmbit când l-a văzut pe Justin stând acolo respirând greu, de parcă ar fi alergat la un maraton.

"Uite cine a decis în cele din urmă să ni se alăture." S-a învârtit să-l înfrunte, protejându-și trupul cu al ei în timp ce o ținea strâns lângă el.

"Dă-i drumul." A mârâit încă o dată. "Ea nu are de-a face cu asta."

"Oh, dar mă rog să difere." A rânjit. "Vezi tu, este tovarășa de prindere și nu m-ar deranja să iau o bucată din asta la cină. Spune-mi, are gust bun?"

"Fiu de cățea!" Alergând înainte, o forță l-a ținut înapoi. "Ce dracu?" A scuipat în timp ce încerca să se elibereze, deși nimic nu era legat de el. Luptând mai mult, i-a amuzat pe ceilalți doar când mai mulți oameni au ieșit din umbră acum, alăturându-se râsului răpitorului lui Kelsey.

"Poți încerca să te eliberezi cât vrei, e o dispărută."

"Justin!" Kelsey a țipat în timp ce se învârtea, disperată să scape de mâinile străine de pe corpul ei și de cele familiare pe care a ajuns să le iubească.

"Îmi pare rău, iubito, dar Justin e un pic legat în acest moment." A râs el în timp ce se întorcea, trăgând-o cu el.

"Justin!" A strigat în timp ce se întindea în spatele ei, picioarele lovind în aer pentru a încerca să-i slăbească strânsoarea de pe corp, astfel încât să poată să se strecoare, dar indiferent de ce făcea, el era prea puternic pentru ea.

Întinzându-se pentru a-i apuca mâinile, Justin s-a strâns să se apropie, deși, oricât de mult ar fi încercat, parcă ar fi fost cimentat în pământ.

"Justin!"

Punctul de vedere al nimănui:

Nimeni nu a spus un cuvânt când au ieșit în grabă de la locul lui Lyndon, toți băieții care se adunau în mașină ca și cum viețile lor depindeau de asta - și într-un sens, au făcut-o.

Justin nu putea scutura sentimentul pe care-l simțea în groapa stomacului în timp ce se agita în scaun, cu inima practic gata să cadă din cușca în care era ascunsă. Era ca și cum întreaga sa lume se oprise și se prăbușise în jurul lui, o senzație prea familiară ce a avut-o de prea multe ori înainte, dar acest lucru era diferit - putea simți.

Nu era ca de fiecare dată în viața lui când știa încotro se îndreaptă și cu ce se va ocupa. Nu avea absolut niciun indiciu despre ceea ce se întâmplase și o parte din el țipa să se întoarcă și să se ascundă de adevăr, pentru că era ceva ce nu era destinat să afle, nu era pregătit pentru asta și stomacul său știa asta - a ales doar să nu o urmeze.

Pierdut într-un sens al direcției, neștiind unde să meargă de aici înainte, Justin și-a fluturat genunchiul ca un drogat pe crack; avea nevoie de soluția lui și avea nevoie de ea acum.

Nici traficul nu a ajutat.

"La dracu' (,) cu asta." A mârâit el în timp ce se opreau în spatele altei mașini la un semafor roșu. Deschizând ușa, nici măcar nu s-a uitat înapoi când a început să alerge în direcția spitalului.