Ora 05:30
Iulian: Spune-i mamei tale, te rog! Lola: Nu! Nu mai insista că nu mai spun la nimeni. Poate ar fi fost mai bine dacă nu știai nici tu.
Iulian: Nu e ceva cu care să te joci, Lola. Lola: O să mă dea afară din casă, ei n-o să înțeleagă, îmi cunosc părinții.O las în pace momentan și aprob că nu vrea să le spună. Nu-mi vine să cred că este în situația asta. Am întrebat-o dacă pot să-i spun măcar lui Denis, dar nu vrea. Va trebui să-l privesc în ochi și să-i spun că Lola e bine. Nu ne cunoaștem decât de 1 an, dar chiar nu-mi place să-l mint pe fratele meu.
Mă dau jos din pat și încep să mă plimb prin cameră. Uneori chiar vreau să-mi iau lumea în cap și să plec dracu în Londra și să rămân acolo toată viața, dar alteori vreau să rămân aici și să mă împac cu tata.
Iulian: Am nevoie de un sfat, oricât de prost ar fi, doar dă-mi-l.
E 5 dimineața, nu cred că e treaz. Doar eu sunt idiotul care nu doarme cu nopțile și se gândește la toate chestiile din lume.
Z: Ce s-a întâmplat? Te-a spart în bătaie A?
Aparent, e treaz. Îi explic care e faza și cred că și-a dat seama că viața mea e o dramă continuă.
Z: Asta e grav, foarte grav. Stai de vorbă cu ea, nu știu, poate o faci să înțeleagă cât de grav este.
Iulian: Asta ar fi mai ușor dacă am fi în același oraș, dar așa îmi poate închide ușor apelul.
Z: Păi unde locuiește? Iulian: În același oraș cu tata. :)) Iulian: Nu mă întorc acolo, nu vreau să dau ochii cu el. Z: Poate ăsta e un semn.Pufnesc pe nas și-i scriu că nu cred în din astea. A trimis cel de sus un semn, cum să nu. Doar în asta nu mai credeam.
Ora 08:30
Fred lucrează part time la un bar, așa că el a plecat acolo și am rămas singur cu Denis. Nici nu-l pot privi în ochi, n-am cum s-o fac. Mă simt oribil.
-Ești bine? întreabă el.
Se aude soneria de la ușă, iar asta e salvarea mea, momentan. Îmi iau portofelul și-i deschid omului care ne-a adus mâncarea. Plătesc tot și mă întorc în living. Îi pun în față ceea ce și-a comandat și ne punem să mâncăm.
-Ce ți-a spus sor-mea aseară? întreabă Denis și ia un burger.
-Nimic important.
Am un gol în stomac și chiar vreau să-i spun tot. Nu mă simt prost pentru că mint, ci pentru că îi fac mai mult rău Lolei așa. Poate ar trebui să vorbesc față-n față cu ea.
-E sor-mea, spune-mi, zice cu gura plină și se face atent la ce urmează să spun eu.
Îl văd că este atent în altă parte și-i trimit mesaj Lolei în care o întreb ce să-i spun lui Denis. Îmi răspunde rapid să zic ceva de o beție c-o prietenă sau ceva pe acolo. Chiar nu-și dă seama că e mult mai grav dacă nu le spune părinților ei?
-Mi-a spus că s-a îmbătat cu o prietenă și că regretă asta, zic exact ce mi-a spus Lola.
-Îi e rău?
Dau afirmativ din cap și-mi iau bucketul în brațe și încep să-mi mănânc aripioarele de pui.
De rău, îi e rău, dar nu pentru că e mahmură sau ceva.
Ora 13:30
Ies dintr-un bar de unde am mai luat niște jointuri și rămân mască când îl văd pe Cristi certându-se cu Denis. Văd că-i dă o palmă și-l lipesc imediat de mașina de poliție.
-Te iei de mine, dar nu de frati-miu, înțeles? Ești doar un gabor infect, hai, marși, zic printre dinți și-l iau pe Denis de acolo.
-Suntem identici, mă mir că nu ne confundă Fred, sigur n-a fost cu intenție, spune în șoaptă și se uită subtil.
-Așa o fi, dar nu-mi place situația asta.
Aud un motor de mașină în spatele nostru și după un claxon lung.
-Cu ăsta mă înșelai, bă? E frati-tu, hă? Nu mi-ai spus de nicun frate! țipă Cristi după noi.
-Știi să alergi? îl întreb și-mi răspunde afirmativ.
Îi fac semn să mă urmeze și începem să alergăm printre bloucuri, cu Cristi pe urmele noastre. Denis vrea s-o ia pe lângă berul de unde am ieșit, dar îl trag în interior. Merg la barman și scot 40 de dolari.
-Orice gabor intră, nu mă cunoști și nu ne-ai văzut pe aici.
Dă afirmativ din cap și-l împing pe Denis prin ușa din spate. Ajungem într-un cartier mai periculos, dar reușim să trecem nevăzuți pe aici.
Ora 15:30
-Eu plec înapoi și ne vedem pe la toamnă, bine? Te iubesc! spune Denis și-l sărută pe Fred.
-O să mor de dor.
Îmi vine să vomit, dar îl îmbrățișez înainte să se urce în mașină.
Intrăm înapoi în casă și verific cine mi-a mai dat mesaj. 5 mesaje noi de la tata. Îmi dau capul pe spate și inspir adânc. OK, hai să văd ce mi-a scris.
tata: Hai, vino acasă, fiule. tata: S-au întâmplat multe anul ăsta și vrem să sărbătorim în weekend. tata: Te iubesc, Iulian. tata: Știu că n-o zic des, dar chiar te iubesc. tata: Ești fiul meu și chiar vreau să ne înelegem bine.
-Chiar îi pare rău, Iulian, spune Fred și aproape că am uitat că e lângă mine.
Dau afirmativ din cap și merg în camera mea. Stau puțin pe gânduri și ajung la o decizie.
Iulian: Nu vin, tată. Încetează cu mesajele, te rog.
Arhivez conversația și intru pe cea cu Z.
Iulian: Poate chiar e un semn.
Mi-a venit o idee și chiar cred că e o idee bună.
Ora 21:30
Parchez mașina în garajul lui Florin și bat pumnul cu el. Verific ce-am luat și chiar mă bucur că mi-a venit ideea cu lada frigorifică. Îmi iau ghiozdanul și intrăm în casă.
-Iulian, ce surpriză, poate ne mai gătești și nouă! spune mama lui Florin și mă îmbrățișează.
-Bună seara, vă mulțumesc că m-ați lăsat să stau aici în noaptea asta.
Ea îmi zâmbește și mă conduce spre camera din casă cara a devenit a mea încă de când eram mici. Mă așez pe pat și verific să văd ce a mai zis Z.
Z: Te duci să te vezi cu tatăl tău?
Iulian: Da și chiar am găsit o metodă de-a-mi cere iertare pentru anul ăsta.
Z: Ce ai de gând să faci?Îi zic planul meu și e de acord cu mine.
Tot mi se pare ceva ciudat la Z, dar am stabilit fără chestii personale, deci așa va rămâne.
YOU ARE READING
60 De Zile (BoyxBoy)
RandomV1 - Iulian e obligat să stea timp de două luni împreună cu tatăl său și noua soție a sa, aceasta având și un fiu. Ei se cunosc, dar nu se suportă și-ar face orice pentru a se călca reciproc pe coadă. V2 - După o despărțire urâtă de noul lui iubit t...