60 De Zile (BoyxBoy)

ziua 34

Ora 08:30

Plec de la Florin și merg spre casă. La ora asta sigur sunt adulții plecați, iar Nathan sper că nu-mi va sta în cale.

Brusc îmi vine o idee și decid să ocolesc puțin. Bat la ușă și aștept să-mi răspundă unul dintre ei. Se aud câțiva pași, iar Ben este cel care-mi deschide.

-Hei, poți să-i spui Lolei că vreau să mergem undeva? îl întreb și dă afirmativ din cap.

În câteva minute își face și ea apariția și pare extrem de tristă. Nu că pare, e tristă în adevăratul sens al cuvântului.

O iau în brațe și-i șoptesc că totul va fi în regulă. Nu înțeleg de ce nu le spune măcar fraților ei.

-Unde mergem? întreabă atunci când ne îndepărtăm de casa ei.

-La mine, vreau să gătesc ceva și tu mă vei ajuta.

Se uită la mine surprinsă, dar nu comentează.

Ajungem în câteva minute acasă la mine și verific rapid dacă e cineva pe aici, dar nu. Unde o fi Nathan chiar nu știu. Intrăm în bucătărie și pun pe masă ceea ce ne trebuie.

-Ce vrei să gătești?

-Mai multe, vei vedea.

Începe să facă ceea ce-i zic și chiar merge rapid. Nu m-am gândit la ea pentru că e fată, ci sper că putem vorbi mai bine față-n față.

Ora 12:30

Îi mulțumesc chelnerului și începem să mâncăm.

Am luat o pauză pentru prânz și am hotărât să mâncăm în oraș pentru a nu facem mai mult dezastry în bucătărie. Lola se tot uită în toate părțile și e agitată, dar n-am cum s-o fac să se simtă mai în siguranță. Am încercat orice, de la că-l omor p-ăla în bătaie, până la că nimeni nu se atinge de ea când sunt eu prin preajmă, dar n-a funcționat mimic și nici că mă așteptam.

-Lola...

-Nu mă lua la întrebări că n-am chef, îmi taie orice posibilitate de a afla ceva și bea din sucul ei.

-De ce nu mi-ai spus mai devreme? întreb până la urmă  ceva și sper să-mi răspundă.

-Ți-am spus imediat ce mi-am dat seama, te rog, nu vreau să-mi strici prânzul.

-Lola, nu va dispărea problema dacă o ignori.

Ea nu mă mai bagă în seamă, ci mănâncă de parcă n-aș fi aici.

Pot înțelege de ce este atât de îngrijorată referitor la asta, dar nu cred că asta e metoda de acționare. Eu sunt mai mare și-ar trebui să fiu mai matur, dar situația asta mă depășește.

Ora 17:30

-Aata e ultima, zic atunci când termin de rulat ultima clătită cu ciocolată.

Telefonul îmi vibrează, iar mesajul este de la Z.

Z: Ce-ai gătit?

Fac câteva poze și i le trimit.

Z: Unde locuiești? Vreau și eu să mănânc așa ceva!
Iulian: :)) Îmi place să gătesc, dar de fiecare dată mă gândesc la mama și nu-mi place.

Mai vorbim puțin și las telefonul jos. Lola stă pe un scaun și privește într-un punct mort din podea. Mă duc în fața ea și mă las pe vine pentru a mă privi în ochi.

-Putem folosi o ipoteză, zici că ți-am spus de o colegă de liceu și apoi te-ai întrebat cum ar reacționa dacă ai fi tu în locul ei și vedem după. Nu putem sta așa, va fi mai rău, înțelegi, nu? spun calm și-i iau mâinile în ale mele