Orașul stelelor

În pași de vals...

Un vals își începe ritmul
Și mâinile lor se împreunează.
Își pierde valoarea timpul,
În priviri fericirea luminează.

Ei își conduc cu atenție pașii
Și el o strânge de talie încet,
În adâncuri își cântă versul urmașii,
Al inimilor cuceritor duet.

Stelele îi acompanează cu dor
Și luna le arată calea,
Cerul înalt, al melodiei autor,
Râul ce coboară valea.

Ei sunt pierduți în iubire,
Doar răsuflarea și-o ascultă.
S-au cufundat ambii în orbire
În atmosfera din jur, plăcută.

Dansează feeric, fără oprire,
Se rotesc de-a lungul câmpiei,
A emoțiilor puternică mărire,
Tainele din lăuntrul cutiei.

Pianul încearcă toate notele,
Vioara scârție necontenit,
Dar nu înseamnă nimic zgomotele,
Dacă cei doi nu ar fi iubit.

Dragostea e cel mai frumos cântec,
Acordurile singure se împletesc.
Doar un simplu, sincer zâmbet
Soarta o leagă, vieți se unesc.

Stau lipiți mereu unul de altul
Într-o îmbrățișare eternă.
Nu rup niciodată contactul,
Căci inimile licăresc ca o lanternă.

Plutesc în tactul propus,
Către înălțimile bolții,
Soarele ce demult a apus
În întunericul nopții.

O lacrimă se prelinge ușor,
Un vis ilustrat într-o carte,
Doar un gând al unui scriitor,
Prea frumos pentru realitate.

Un vals dansat iluzoriu,
Doi oameni inexistenți,
Un imaginar repertoriu,
Eroii basmului componenți.

,,Tu și eu doar printre pagini"
S-a auzit departe ca un suspin.
,,Suntem îngrădiți de margini
Nu avem același destin"...