Tu ești o stea pe cer,
Luceafărul nopților,
Taina plină de mister,
Nodul strâns al sorților.
Te regăsesc în vise
Și dulce îmi zâmbești.
Tu ești în versuri scrise,
Tu în inimi locuiești.
Răsfoiesc niște pagini
Într-o carte cu amintiri,
Noi ascunși în imagini,
Dorul redat în povestiri.
Închid ochii și te privesc,
Îți pictez chipul în minte,
Portretul ușor zugrăvesc
Ca să leg eterne jurăminte.
Te conturez ca o fotografie
În albumul vieții mele,
Dar e inutilă această filosofie,
Nici un rost nu au poemele,
Pentru că este imposibil
Să redau totul în cuvinte,
Se frânge sufletul sensibil
Când te văd printre morminte.
Un singur lucru îmi doresc
Să te strâng la pieptul meu,
Îl implor pe tatăl meu ceresc
Să fii alături de noi mereu.
Să dea timpul sfânt înapoi,
Să se contopească lumi,
Să se stingă acel război
Al durerii în zbuciumi!
Dar este o speranță falsă,
Oamenii nu pot să învie!
Suferința încă mă apasă,
Dar a rămas o parte vie.
Dincolo de orizonturi,
Fără un destin prescris,
Departe de grele eforturi,
Ne vom revedea în vis?
CITEȘTI
Orașul stelelor
PoezieAm construit un oraș din stele, în mijlocul lor scânteind sufletul unui poet. În fiecare dintre ele am așezat cu grijă versuri impregnate cu petele aprinse ale sentimentelor. Amprenta mea se află în această culegere de trăiri. Sunt un simplu trecăto...
