Pentru draga mea soră
Ar fi puține aceste versuri,
Ar fi prea mic acest poem,
Aș îngloba atâtea sensuri,
Dacă nu am fi cine suntem.
Nu avem nevoie de cuvinte,
Ele sunt deșarte și pustii,
Setimentele noastre sfinte
Se rup din ale inimii cutii.
Doar două surori în univers,
Doi oameni ca firele de praf,
În acest ocean al lumii divers
Ne trebuie doar un fotograf
Ca să ne imortalizeze în veci
Zâmbetele noastre inocente.
În păr cu albe flori de lilieci,
În suflete eterne adolescente.
Indiferent că timpul trece
Noi vom fi aceleași mereu,
Când va domni iarna rece
Vom arde ca focu-n șemineu.
Chiar dacă ne vom despărți,
Fiecare pe un drum al său,
Amintirile le vom împărți,
Vom evita orice urmă de rău.
Și știu că pe bolta cerească,
Doar o stea îmi luminează,
Această legătură sufletească
Și peste oceane împreunează.
Într-o lume plină de durere
Tu îmi vei arăta sus răsăritul,
Vom trage ale fericirii mânere
Și atunci când va veni sfârșitul.
YOU ARE READING
Orașul stelelor
PoetryAm construit un oraș din stele, în mijlocul lor scânteind sufletul unui poet. În fiecare dintre ele am așezat cu grijă versuri impregnate cu petele aprinse ale sentimentelor. Amprenta mea se află în această culegere de trăiri. Sunt un simplu trecăto...
