Jucatoarea de Vajhat

Capitolul 7

Se pare ca acesta replică i-a dat de gândit. Era intr-o piscină de cuvinte si părea că se scufunda.

-Tu intorcandu-te in viata mea nu o sa ne aduca niciun beneficiu. Tu o ai pe soția ta si eu o am pe Foxy. Orice fel de apropiere doar ar complica lucrurile.

-Gin, suntem adulți. Nu vreau sa fie ciudat atunci cand ne aflăm în aceeași cameră. In plus, voi încheia divorțul cu Cho in cateva zile.

Cho... Ar fi trebuit să imi dau seama ca despre ea e vorba. Ma întorceam la gelozia mea din anul 6. Nu imi plăcea de ea cat am fost la Hogwarts pentru ca era dupa Harry. Acum imi dau seama ca nu am avut cea mai bună atitudine. Urăsc ca sunt deranjata de căsătoria lui. Dar nu e ca si cum m-as putea opune... E prea târziu... Si totusi la momentul oportun să dăm unul peste celălalt chiar in preajma divorțului. Nu ma bucura acest fapt. Divorturile nu sunt un lucru placut cu siguranta. Poate e universul care ne vrea din nou impreuna.

- Imi pare rau pentru divorț. dupa o mica pauza il intreb: Ai copii, Harry?

- Nu. raspunde sec.

M-am pus in pozitia unui divorț in care o aveam si pe Foxy. Nu as fi putut sa traiesc fără ea in eventualitatea acestui eveniment cumplit. Ea este o parte din mine si as lupta până în pânzele albe pentru a o păstra langa mine.

Nu l-am întrebat de ce divorteaza. Nu voiam să stiu si nu era treaba mea. Am intors capul spre el si privirile noastre s-au reîntâlnit. Si am simtit flacăra. Focul ala mic pe care el l-a aprins si tot el l-a stins. Pentru o secundă, am vrut să îl sărut, doar cat sa imi amintesc cum se simțeau buzele lui peste ale mele. M-am infranat dorinta. Nu mai era al meu.

-Orice s-ar intampla sunt aici. Mereu.

As fi putut sa il iau peste picior. Sa ii spun ca nu a fost acolo cand aveam cea mai mare nevoie, când plângeam si vomitam in baie, când umblam de la control la altul, când am nascut, pentru numele lui Dumnezeu. Si i-am simțit lipsa în atât de multe privințe.

Nu am mai avut o relație de multă vreme. Foxy m-a încurajat să mai încerc sa ies la întâlniri, dar nu am vrut. M-am dar seama atunci ca se simte ca si cum ea ma tine in loc. Nu era asa. O amintire la ținea în loc. Amintirea unei iubiri care s-a mistuit.

Ii zambest lui Harry. Ma ridic si urc in fosta mea camera din Vizuina pentru ca am nevoie sa ma mai uit o data la poza aia.

Foxy crescuse atât de mult cand a fost făcută poza asta. Iesim cu Foxy si Hermione la o plimbare. Ea a imortalizat momentul. Se vedea tinerețea de pe fata mea. O tinerețe pe care imi e frica ca am pierdut-o. Dar ceea ce nu a dispărut este iubirea pe care i-o port fiicei mele.

-E o poza frumoasa. Stii ca o ador. imi spune Foxy dupa ce intra in camera.

- Si mie imi place mult.

Imi place ce sentiment in transmite. Poza asta tipa: Am reusit. Ma face sa ma simt o învingătoare ca am reusit sa trec prin acea perioadă în care credeam ca am ramas singura.

-Esti bine, mama? ma intreaba cu glas scazut.

- Sunt bine. Nu te mai îngrijora atât.

-Te-am văzut vorbind cu Harry și de aceea te întreb.

-Răspunsul meu ramane acelasi.

După câteva momente imi vorbește din nou.

-Harry este un bărbat simpatic. Cu siguranta arată mult mai bine decat in pozele pe care le-am văzut eu. Poate ar trebui sa iesi la o întâlnire cu el.

Gata si cu acest capitol. Sper sa va placa desi nu prea a avut Hinny. Sorry for that. Sper sa ma lovească inspirația mai repede. Va pup!