Bujor Zimbrean

5 - Pedepsită

Înainte să plece la muncă,alături de BRĂDUȚ, domnul Bujor a dat ordine clare, ordine care mă privesc pe mine. PANĂ ȘI MAMA LUI A FOST ȘOCATĂ, DE DECIZIA FIULUI SĂU. M-a trimis cu adevărat la vaci, departe de treaba pe care știu să o fac și departe de restul : 

-Ar fi trebuit să te ascunzi și tu, de ce ai permis să se afle? 

Îmi spune Petruț, el știe foarte bine cum sunt cei din familia ZIMBREAN și pătrund nesigură, dar sunt izbită de mirosul urat și chiar sunt pe cale să pic. Petruț mă prinde la timp în bratele sale, mă blochez din nou cand mă trezesc lipită de un bărbat cu trupul și ne privim în ochi, la grajd, cu toate că nu este un loc romantic : 

-Ar trebui să te uiți pe unde mergi. 

Îmi zice la fel ca prima dată, fără să mă privească în alt fel și mă depărtez luată prin surprindere de ceea ce simt : 

-Îmi pare rău! Nu am vrut. 

-Bujor este un bărbat dintr-o bucată. NU MAI AI VREO ȘANSĂ, BEATRICE.Nu trebuia să-i mărturisești nimic. 

-De unde să știu? Am crezut că are suflet, dar este un egoist! Ce fac eu prinsă de acești oameni? Unde e familia mea, de ce au murit părinții mei ?! 

Mă las pe vine și încep să plang, iar Petruț mă atinge cu mana pe spate, știu că îi pare rău pentru mine : 

-O să încerc să vorbesc eu, cu BUJOR. 

-O să cedeze? Mă uraste! O să mă chinui aici, la vaci, multă vreme. Nici măcar nu știu ce să fac! 

-Poate o să mă asculte.Lucrez de ani buni, pentru aceștia. Știu cum să le vorbesc, știu cand să profit de situație. 

-Mulțumesc pentru ajutor. Chiar îți mulțumesc, PETRUȚ! Ești ca un frate pentru mine. 

-Și tu la fel,mai ales că ești cea mai mică dintre toți! Trebuie să avem grijă de tine. 

Mă opresc eu din plans, îi prind mana lui Petruț și ne privim amandoi, știu că pare din exterior altceva. NU TREBUIE SĂ MĂ GANDESC LA PROSTII. NU ÎL VĂD PE PETRUȚ CA PE UN BĂRBAT, NU SUNT ATRASĂ DE EL : 

-Ce tot stai mult, cu ea, PETRUȚ? Se descurcă și singură, doar ea a intrat în belele! 

O auzim pe FLORINA,mă întreb dacă ne-a spionat de undeva, o văd în stare și Petruț fuge de langă mine, pană la FLORINA : 

-Vin,sigur că nu stau mult, aici sunt. 

-Ce,ai de gand să vorbesti cu domnul Bujor? Nu pot să cred, Beatrice! De cand te-a luat pe tine, dragostea pentru BRĂDUȚ? FIX BRĂDUȚ DINTRE TOȚI ? 

-Nu te mai lua de ea, se simte rău oricum. 

Mă apără Petruț de FLORINA, care se uită urat spre acesta, din cauza mea și îl răneste pe PETRUȚ : 

-Tu ce ești, pentru ea? Și pe tine, te are cumva pe listă? 

-Cum să spui așa ceva,FLORINA? SIGUR CĂ NU! 

-Nu mai cred nimic din ce spui, am văzut eu, cum te uiti la ea ! 

-Dar nu este adevărat, de ce nu mă asculți? 

-Îmi pare rău, Petruț, nu vreau să mai aud de tine! 

Dispare FLORINA furioasă din grajd și trag aer în piept, chiar nu vreau să mai plec din locul acesta, vreodată : 

-De ce s-a supărat? Parcă nu avea ochi, pentru mine! 

-Eu cred că, Florina te place și ea.