Bujor Zimbrean

17 - Cădere

-Ți-am zis eu că fiul nostru este bine? îmi vorbeste în cap AMANDA,fericită desigur fiindcă am fost cu ea la doctor și nu am refuzat-o,în timp ce eu conduc și abia dacă o aud, de fapt o aud, dar nu sunt sigur că mă voi obosi să-i răspund : 

-Mi-e poftă de ceva dulce, poate desert,ce spui Bujor? 

Mă întreabă ea și privesc înainte, după ce mă încrunt și mă forțez să nu conduc la ora aceasta cu viteză, mai ales că sotia mea este însărcinată și o pot pune în pericol : 

-Ce vrei tu,mănanc și eu.Nu fac nazuri. 

Zic eu în barbă și după ce iau curba,arunc o privire spre casa lui CODIN,doar stă aproape de noi fără să am habar că AMANDA mă urmărește cu privirea : 

-Ia uite, se pare că Beatrice este afară! Să o salutăm și noi Bujor, poți opri o clipă?

Vreau să o ignor pe Amanda, însă cand Beatrice se uită țintă spre mașina noastră și ne remarcă sunt nevoit să opresc, din politețe. Amanda iese prima din mașină, de parcă se bucură să o vadă pe Beatrice și eu răman la volan, amintindu-mi de ultima dată cand am vorbit cu Beatrice, întrebandu-mă pe unde umblă soțul ei scump: 

-Beatrice, ești cam palidă azi, ori mi se pare? 

Îi zice AMANDA zambind și Beatrice se uită la ea în stare de șoc, nici măcar nu cred că știe cum să reactioneze : 

-Dumnevoastră,aici? 

-Stai calmă dragă, nu am venit să mă leg de tine.Am vrut să te salut!Am fost și noi la doctor, ne-am asigurat că micutul este bine. 

-Mă bucur pentru voi, să fie sănătos și toate cele bune vă doresc. 

-Mulțumim Beatrice, dar tu ce faci aici? Unde e CODIN? Doar nu te-a lăsat singură și a plecat! 

-Ba da,este plecat, eu am ieșit să mă plimb. Doar că mă gandeam la ceva, nu știu de ce am înțepenit într-un loc. 

-Îmi cer scuze în numele lui Bujor, el nu vrea să asiste la discutie. 

-Nu este o problemă, dar nu trebuia să vă deranjati. Cat mai aveti pana cand nasteti? 

-Mai am puțin, dar nu mult! Abia așteptăm să-l strangem în brate, sigur este băiat. 

Mă holbez pe rand spre cele două, în special la AMANDA,care trage de timp doar în ciuda mea parcă și trag aer în piept. Las geamul în jos, exact în clipa în care AMANDA își duce mana la gură și se smiorcăie agitată : 

-Cred că o să vomit,unde e baia,BEATRICE?! 

-Vă ajut eu,doriti să mă țineti de brat? 

-Lasă că mă descurc eu,nu vreau să stai cu mine! Doar spune-mi unde e. 

-Sus,prima ușă pe partea dreaptă.Sigur nu doriți să vă însoțesc? 

-Nu, e din cauza lui Bujor, a condus prea repede! Cum să se gandească el la noi?! Parcă le face intenționat! 

Mă beșteleste sotia mea pe mine și după ce intră în casă, în casa lui CODIN repet, Beatrice nu se mișcă din loc și se uită pierdută în urma sa : 

-Sper să fie în regulă.Nu a vrut să o ajut. 

Profit de faptul că sotia mea nu se mai află aici și cobor din mașină, brusc. Înainte ca Beatrice să se întoarcă spre mine cu fața, mă postez în spatele ei și spun scurt : 

-Brăduț vrea să mă facă să sufăr. Mi-a făcut și vizite la birou. 

-BRĂDUȚ? 

Se uită cu ochii mari spre mine și după își fereste privirea,înainte să-i citesc vreo informație în ochi: