Bujor Zimbrean

10 - Nu te pot avea ușor

M-am trezit înainte ca FLORINA să-și termine spectacolul din fiecare dimineață și cand a dat cu privirea de mine, eu fiind în picioare și uitandu-mă în oglindă, s-a lipit de ușă nedumerită : 

-Ți-e rău cumva? E prea devreme, totuși,Beatrice. 

-Nu, sunt ca de obicei.M-am trezit singură azi. 

Îmi ating părul cu mana, încercand să nu plang și Florina se apropie de mine,avand o carpă la aceasta : 

-Mulțumesc pentru atunci,Petruț și cu mine ... 

-Să nu vorbim aici.Nu este sigur. MAI BINE, SĂ NU AFLE NIMENI. IUBIREA NU ÎNFLORESTE, DACĂ UNII SE ASIGURĂ CĂ INTERVIN. 

-Beatrice,nu mi se pare mie. Ai pățit ceva. 

-Probabil o să aflati, dacă oamenii vorbesc. A ieșit rău. Brăduț l-a bătut pe domnul Bujor. 

-Ce tot spui acolo? Cum adică?! 

-Doar fiindcă,am vrut să iau o alegere. 

Înghit în sec și îmi duc mana la chip, iar FLORINA mă atinge cu mana pe spate, nu cred că ii place să mă vadă suferind : 

-Nu ești tu,de vină. Sunt surprinsă că nu a ripostat, domnul Bujor nu primeste bătaie de la altii. 

-Mă poți lua în brate, FLORINA? 

-Sigur că da, draga mea BEATRICE! Mi-e milă de tine, ce rău îmi pare . 

Mă strange Florina la piept, în ciuda faptului că nu este mama mea, tot am nevoie de cineva. Înainte să ne terminăm momentul, doamna Iasmina îmi zambeste în clipa în care o remarc, se apropie de noi : 

-Ce frumos vă stă așa! S-a întamplat ceva, însă? 

Florina se postează langă mine, ca să nu stea cu spatele la stăpană și eu îmi dreg vocea rusinată : 

-Este ceva,doamnă. Nu v-a spus fiul dumnevoastră? 

-Mi-a zis ceva, de un conflict, dar care s-a rezolvat. Nu a intrat în detalii. Că tot mi-ai amintit, Bujor vrea să-ti vorbească. Te așteaptă împreună cu AMANDA. 

-Pe mine? 

Mă arat cu mana și Florina devine palidă la chip, nu crede că este de bine : 

-E CEVA RĂU DOAMNĂ IASMINA? 

-Florina, ce poate să fie? Doar o să fie și AMANDA de față, sunt curioasă și eu. Beatrice, ne spui după, ne-am înțeles? 

-Da,doamnă.Atunci, mă retrag . 

Cateva minute mai tarziu pășesc speriată în încăpere, unde se află doar cei doi soti. Mă uimeste că AMANDA s-a trezit atat de devreme, în general nu face asta.Încerc să nu-l privesc pe BUJOR, dar ochii mei nu pot să-l ignore, de parcă nu există. Amanda mă spionează pe furiș, nici ea nu pare să știe ce se întamplă : 

-Ce face ea,aici,BUJOR? 

Îi cere explicatii lui Bujor,care îi aruncă o privire scurtă și care zambeste amuzat : 

-Vreau ca problema dintre voi două SĂ NU MAI EXISTE. ACESTA E MOMENTUL VOSTRU. O SĂ VĂ ÎMPĂCATI, IAR EU O SĂ FIU PREZENT. VĂ ROG, SĂ ÎNCEPETI. CARE SE ȘTIE VINOVATĂ, SĂ VORBEASCĂ PRIMA. 

-Dar, nu este o problemă între noi,Bujor! Eu mă pregătesc pentru tratament, de ce nu mi-ai cerut părerea în privat ? 

-Amanda, ești cea vinovată,deci? Ai vorbit prima, nu cred că mi s-a părut .