35 - Tentație

16 1 0
                                    


A trecut ceva timp de cand m-am întors la conac, la ZIMBREAN. Am zis că voi munci, dar nici măcar de atat nu mă ocup. Bujor nu vrea să mă ating de ceva și nici eu nu am de gand să ne certăm,așa că am picat de acord cu el.

Nu pot să spun că lucrurile s-au rezolvat,cu Fiona. Tot are acea obsesie a ei, tot vrea să fie luată de un bărbat, să-i poarte numele de familie. 

Fiul lui Bujor a mai crescut între timp,ori așa mi se pare mie fiindcă nu sunt prea obișnuită cu acesta. Dar mă bucur în schimb, doar băiatul nu are ceva cu mine, pare că mă place. Nu vreau să fie o problemă între noi, mă chinui să mă port cat mai frumos cu micutul, el nu este vinovat și vreau să-i fiu pe plac. DEȘI NU ESTE COPILUL MEU. ȘTIU CĂ NU POT SĂ FIU MAMA LUI, ARE DEJA UNA, DAR FAC ȘI EU CE POT. CAND FIONA NU ESTE ÎN JUR ȘI ÎL PRIND SINGUR, ÎI VORBESC, PETREC TIMP CU ACESTA, ULTIMA DATĂ M-AM ATINS DE JUCĂRIILE LUI. NU A PĂRUT DERANJAT DIN CONTRĂ, PARCĂ MĂ INVITA LA DISCUTIE. Încă este mic. Să-l văd crescand, alături de Bujor în fiecare zi, este ceva ce încă mă surprinde. 

În plus,dacă noi nu ne-am avea la suflet,Bujor ar suferi cumplit. Nu vreau ca Bujor să sufere. Nu vreau să fie supărat din cauza mea. 

Astăzi,nu musai fiindcă a vrut FIONA, dar așa s-a nimerit,au ieșit doar ei trei. Ca o familie. Bujor a vrut să le fiu alături, dar eu nu am putut să accept. Am zis că îi voi aștepta la conac, fără să le stric momentele împreună. Bujor s-a bosumflat, Fiona a fost recunoscătoare, doar ea o să pară că este doamna din familie,la brațul lui Bujor și micutul s-a uitat la mine cu ochi blanzi, fără să știe ce avem noi de ne purtăm în acel mod. El dorea să iasă, era fericit că va lua aer cu părinții săi. 

Mă uit la ceaiul de pe masă și mă gandesc la Bujor. Oare, bea și el ceai în aceste clipe? 

Petruț a stat cu mine puțin, dar nu poate să nu se ocupe de treburi. A fost nevoit să plece, deși dorea să mă ia cu acesta. I-am spus că nu este o problemă, iar el abia dacă s-a îndepărtat. Doar Florina își mai face timp, ba chiar îi aud pașii în secunda următoare și mă uit la ea zambind: 

-Ce miroase așa? AI GĂTIT CUMVA? 

-Pentru tine, nu am uitat mancarea ta favorită. 

-Se poate? Ei ce vor manca? Să nu facă FIONA scandal. 

-Nu îmi pasă de vorbele ei. Fiona nu vrea să accepte,dar locul său este clar. 

-Mulțumesc Florina, nu vreau să fiu o pacoste pe capul vostru. 

-Se poate una ca asta BEATRICE? Doar mănancă și tu ceva,te rog. Ai slăbit ori mi se pare? Tu mancai înainte. 

-E posibil să fi slăbit, nu a fost intenția mea. Încă sunt luată prin surprindere. Iubirea era ca un străin pentru mine. 

-Beatrice,nu ai idee cat de bine îi prinde lui Bujor că ești aici. Nu l-am mai văzut așa în viața mea. E UN ALT OM. 

-Chiar? Adică e de bine,îl ajut enorm. 

-Da,cu toate că nu vezi, îl ajuti. Bujor te iubeste pricepi? Nu mă pot înșela la bărbati. Am atăția ani în spate, plus un PETRUȚ de care trebuie să am grijă. 

-Petruț nu este un copil. 

-Nu,nu este în fața ta. Cu mine se comportă ca unul. Dar nu mă plang. NU CREDEAM CĂ VOI AVEA UN BĂRBAT LANGĂ MINE, CA PETRUȚ. 

-Ești fericită,FLORINA.Se citește pe chipul tău,în privire. Mă bucur pentru voi. 

-Dar tu nu ești.Nici nu ai cum. Bărbatul pe care îl iubesti, are un copil cu alta și acea persoană stă cu voi. 

Bujor ZimbreanNơi câu chuyện tồn tại. Hãy khám phá bây giờ