XXVII - Un Milion De Dolari

102 21 22
                                    

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.



       Nu știu câte pahare am băut și am uitat de țigara din mână, care mai are puțin și mă arde la degete.

       — Încuie dracului ușa asta, Alicia, pentru numele lui dumnezeu! Trăsnește Mark.

       Se pare că și-a reluat rapid obiceiul de a intra în apartamentul meu ca la el acasă.

       — Nu am nimic de valoare aici și, dacă cineva vine să mă omoare, crede-mă, ușa asta nu o să le stea în cale.

       Nu l-am simțit venind. Doar mă gândesc… că unii oameni chiar fac fapte bune, că unii reușesc în viață, iar alții nu… unii sunt stricați… unii nu au șanse deloc.

       Poate copiii ăia vor deveni mai puternici, după ce au trecut prin așa ceva, poate vor deveni mai buni… la dracu’! Mai buni la ce? La furat? Ce vor face în viață? Vor ajunge infractori pe care sa îi vâneze alții ca noi?

       — Poate asta era șansa lor la o viață mai bună și noi am stricat-o... (poate am spus asta cu voce tare).

       — John nu e dumnezeu să hotărască ce e mai bine pentru ei.

       — Dar nici noi nu suntem. Dacă chiar voia să îi ajute?

       — Vânzându-i mai departe? Serios? Voia doar să se ajute pe el, adăugându-și câteva milioane în cont. Sunt multe feluri de a ajuta pe cineva, să îl vinzi cu siguranță nu e unul dintre ele, hotărăște Mark.

       — Da, dar, oricât de egoist și greșit ar fi, dacă ar fi fost mai bine pentru copii?

       — Acum ce? dacă cineva e dispus să plătească atât pentru un copil înseamnă că îl va iubi, că va fi acolo pentru el și că va avea grijă de el mai bine decât părinții lui? protestează el.

       — Care l-au abandonat?

       — Nu toți erau abandonați. Și cine știe pentru ce îi vindea? Dacă era pentru organe? Daca îi creșteau ca să fie spioni? Am fost acolo – copiii ăia erau îngroziți! Știi ce? Ai dreptate, nu suntem dumnezei, dar dacă există un dumnezeu acolo, atunci trebuie să fie mai deștept decât John ăsta al tău și sunt sigur că nu a aruncat pur și simplu copiii ăștia pe lume doar ca să vadă ce se întâmplă. Trebuie să aibă un plan pentru ei. Dacă i-ar fi vrut în altă parte i-ar fi pus direct acolo, nu s-ar fi bazat pe John să îi mute, să îi indrepte greșelile. Așa văd eu lucrurile. Nu sunt căței ca să fie vânduți și mutați așa de colo colo. Din punctul meu de vedere, am făcut o faptă bună astăzi, dacă tu crezi altceva… și asta e o alegere.

       — Cred că ăsta e cel mai frumos lucru pe care mi l-ai spus vreodată.

       — Mda…

       — Nu ai scos nimic de la el, nu?

       Scutură din cap.

       — Mai trăiește?

IluzoriuWhere stories live. Discover now