Lucrând pentru o organizație secretă, Alicia se angajează împreună cu partenerul ei, Mark, într-o misiune sub acoperire ce presupune ca ea să seducă un om de afaceri bogat și șarmant, pentru a salva vieți nevinovate.
Pare o victorie sigură, dar luc...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Nu sunt gata să dorm. Se întâmplă prea multe în capul meu.
— Ai putea să îmi aduci un pahar cu apă, te rog? Am gâtul uscat.
— Sigur.
Se întoarce cu apa, din care sorb numai o înghițitură înainte să las paharul jos.
— Ok. E mult mai bine, zâmbesc. Hai să ne culcăm!
Știe că pun ceva la cale. Vine înapoi în pat și mă cuprinde cu un braț.
— Hei! Unde îți sunt pantalonii? Râde.
— Ha, nu știu. Trebuie să îi fi pierdut, mă alint. Pijamaua asta e prea mare pentru mine. Cred că și ăsta o să cadă, spun în timp ce extrag, cu mai multă dificultate decât mi-aș fi dorit, brațul drept din tricoul lui.
— Uite! Îmi scot și capul și las materialul să alunece pe brațul stâng.
A trebuit să fac câteva calcule în minte pentru a afla care variantă de a mă descotorosi de haine avea să îmi provoace mai puțină durere.
Am vânătăi pe pielea dezgolită. Își trece ușor degetele peste ele, de-abia atingându-le.
Mi se pare că întrezăresc un soi de compasiune în ochii lui, dar nu am timp să mă minunez de asta. E ultimul lucru pe care-l vreau de la el!
— Nu crezi că merit o mamă de bătaie pentru câte prostii am făcut? insist. Prin câte a trebuit să treci din cauza mea…
— Va trebui să o lăsăm pentru altă dată… poate când vei putea să stai pe burtă, pisicuțo. Zâmbește.
— A, dar pot, ia uite! Mă rostogolesc rapid. Vezi? Nicio durere! Exclam.
— Asta pentru că de abia ți-am injectat morfină, mă pune imediat la loc în banca mea.
Ce naiba e în neregulă cu el?
— Dar nu mi-e somn! mă vait.
Mă sărută scurt pe ceafă și își plimbă cu blândețe mâna pe spatele meu. Suficient cât să îmi dea fiori.
— Fă-mă a ta!
Valuri învolburate se izbesc cu forță înăuntrul meu.
Nu e neapărat dorință, cât o nevoie disperată de a mă manifesta într-un fel. E o senzație sufocantă care îmi interzice să las ziua de astăzi să se termine pur și simplu.
Nu am cum să apăs un întrerupător și să mă bag cuminte la culcare. Trebuie să fac ceva! Ceva la fel de intens ca sentimentele mele care s-au încâlcit în așa hal că va fi imposibil să le mai descurc vreodată.
