Jocul razbunarii

Capitolul 5

  O ora intreaga, tot ce am facut a fost sa cant la pian. Cel putin m-am mai detensionat. Nu puteam sa am incredere ca Aiden si baietii isi vor tine gura. Si la ce puteam sa ma astept? Am spus-o cu gura mea. Cum de eram atat de proasta? Gura mea mare m-a bagat mereu in belele.

  Gandurile mele sunt insa intrerupte la auzul unor pasi. Imi ridic privirea si o vad pe Amber intrand in camera.

-Ce faci aici? De ce nu ai venit la ora?

-Ma durea capul si nu aveam chef de ora asa ca am venit aici. A zis profesoara ceva de mine?

-A intrebat unde esti, iar eu a trebuit sa mint, spunandu-i ca esti la infirmerie.

-Scuzeee! Ma ierti? O intreb facand ochii de catelus. Hai, iti cumpar mancare! Ce zici? O intreb razand.

-Ai scapat de data asta! Imi raspunde cu un zambet dulce. Ar fi trebuit sa ma inscriu la clasa de actorie, se pare ca ma pricepeam destul de bine la mintit si la jucat teatru, avand in vedere ca liceul avea patru profiluri din care puteam sa aleg atunci cand am venit aici : arte plastice, actorie, muzica si arhitectura. Exista cate o clasa pentru fiecare, iar admiterea nu se facea atat de usor. Bineineles, eu am ales muzica.

La urmatoarea ora, profesoara de muzica ne anunta ca joi si vineri ne vor fi suspendate cursurile si vom merge cu cortul intr-o padure din apropiere  deoarece profesorii hotarasera ce era cazul sa iesim putin in natura, pentru ca mai tot timpul, cat nu suntem la scoala, bineinteles, "stam cu nasul in telefoane si calculatoare'' (cuvintele profesoarei). Toti erau entuziasmati de veste! Si cine nu ar fi? Pe langa faptul ca scapam de ore, puteam sa ne distram si nu trebuia sa pregatim noi ceva sau sa platim. Profesoara ne-a dat o foaie pe care era desenat un tabel si ne-a spus ca doritorii sa isi treaca numele si sa semneze. Nimeni nu era obligat sa mearga, insa cei care nu doreau, trebuiau sa vina la scoala si sa faca orele. Logic, toti si-au trecut numele pe lista, iar eu le-am urmat exemplul.

-Ar trebui sa fi-ti fericiti pentru oportunitatea asta, deoarece nu toate clasele au parte de ea! Ne comunica profesoara.
Oh, am uitat, sunt doar doua clase care merg: clasa de muzica de a X-a si clasa de muzica de a XI-a.

Atunci parca mi-a cazut cerul in cap. In clasa de muzica de a XI-a se aflau si Aiden, Christain si Alexander. Se pare ca Dumnezeu chiar ma uraste. Multumesc Doamne!

-Eu nu mai vreau sa merg! Ii spun profesoarei si sunt lovita de Amber cu cotul, insa o ignor.

-De ce? Te-ai trecut deja pe tabel! Imi raspunde aceasta profesoara.
Da dar atunci nu stiam ca merge si tolomacul cu gasca lui, imi rasuna vocea din capul meu.

-Nu cred ca parintii mei vor fi de acord. Spun in cele din urma sperand ca scuza mea sa functioneze.

-Am vorbit deja cu parintii vostrii si toti au fost de acord, asa ca nu trebuie sa va faceti griji! Perfect! Pe langa faptul ca nu il agreez sub nici o forma pe Aiden, trebuia sa ii vad fata continuu timp de doua zile. Probabil ca intr-o viata anterioara am fost criminal in serie, de mi se intamplau toate astea. Nu putea si tata sa faca pe ala autoritarul si sa ii spuna profei ca nu ma lasa?

-De ce nu vrei sa mergi? Care e problema? Ma intreaba prietena mea, astfel incat sa aud doar eu.

-Problema e Aiden.

-Aaa...asa e! Am uitat ca el e in clasa aceea. Totusi o sa ne distram! Pur si simplu il ignori.

-Ignora tu 1 metru 90 de Aiden.

-Domnisoara Smith? Dimnisoara Brown? Aveti ceva ce ati dori sa impartasiti cu clasa?

-Ne scuzati! Spunem noi la unison.

Joi, la 8 dimineata, ne-am intalnit in fata liceului si am plecat cu un autocar enorm. Eram in jur de 40 de copii. Bineinteles, Aiden si gasca lui erau acolo. Tot drumul a fost linistit, nu ca ar fi fost atat de lung. Ajunsi acolo, am instalat corturile si am fost repartizati cate sase intr-un cort, bineineles, fetele in corturile lor, baietii in ale lor. Din fericire eu si Amber trebuia sa stam in acelasi cort, alaturi de alte patru fete din clasa noastra cu care vorbisem doar de cateva ori. Dupa ce ne-am instalat corturile, cei doi profesori care ne insoteau, profesoara de muzica si inca un profesor de aproximativ 30 de ani, care din cate am inteles preda la clasele mai mari, dansul, ne-au spus sa adunam lemne pentru ca in seara asta sa facem un foc de tabara, dar sa nu ne indepartam prea mult.