Capitolul 1

9.2K 425 74
                                    

Holul era rece si pustiu,singurul lucru ce se auzea erau soaptele celor inchisi si pasii alerti ai soarecilor.Erau peste treizeci de celule in corpul D,ce adaposteau peste treizeci de "monstrii",cum li se spuneau.Si asta se credeau si ei,monstrii trimisi pe pamant pentru a indura suferinta,pentru a sta inchisi in folosul protectiei de afara.Ei credeau ca vor face rau lumii,dar defapt lumea le facea lor rau.

Intr-o celula de pe partea dreapta a holului,intr-un colt se vedea o umbra.Fiinta mica si slaba se stransese intr-un colt pentru a se apara de frigul care ii inghetase mainile,picioarele goale si nasul care acum era rosu.Se apara de chipul batran si barbar pe care il vedea stand in celalalt colt,uitandu-se la ea.Desi teama ii propulsa prin vene,se simtea putin norocoasa ca nu era singura in celula mica si murdara,ca toti ceilalti.Ei erau singuri,credea ea.

Tusitul unui "nebun" o facu pe Ann' sa tresare,ochii ei scanand imediat incaperea.Inima ii bubuia in piept in timp ce se uita prin incapere,dar nu dadea de nimeni,doar de chipul batran si barbar.Incepu sa planga in intuneric,speriata,si isi puse capul pe genunchii stransi la piept.Nu voia sa vada pe nimeni acum,dar nu stia cum sa il faca pe chip sa plece,ii spusese de cateva ori asta dar cineva de afara tipa sa taca din gura mereu.

Tot corpul D era scufundat in intuneric,frigul era unul greu de suportat si mirosul de mucegai si soareci ii intepau la nas pe toti,dar nici unul nu indrazneste sa spuna,le era frica de pedepsele crunte pe care le primeau,pedepse pe care le-a primit si Ann' de cateva ori.Ann' nu prea mai vorbea de atunci,nici macar nu avea puterea asta.Glasul frumos si lin pe care il avea candva se schimbase radical,intr-o soapta chinuita,gatul ii era ragusit si o durea,dar nu se astepta sa primeasca pastile pentru asta.Parul lung si brunet,care era candva luminos si voluminos,se transformase intr-o claie de par prafuita si incalcita.Suvitele erau lipite intre ele din cauza prafului,si arata deplorabil.Cine ar fi vazut-o acum pe Ann' nu ar mai recunoaste-o.Trupul ei frumos cu forme a fost inlocuit cu unul scheletic,acoperit de o pereche de blugi rupti si prafuiti si o bluza alba care aproape ca a devenit maro din cauza murdariei.Picioarele ei erau goale,ii confiscasera perechea de pantofi la ultima pedeapsa,si nu i-a mai primit inapoi.

Dintr-o data,o raza de lumina cuprinse holul si Ann' se ridica imediat in picioare,rasufland greu,si se lipi de perete,incecand sa se ascunda de lumina puternica ce ii raneau ochii albastrii,rosii si fara viata.Pasii de pe holuri au fost urmate imediat de usi de fier deschise si voci care strigau ca incepe pranzul.Ann' nu dorea sa manance,nu dorea sa mearga in camera verde in care se dadea mancare,nu dorea sa vada pe nimeni.Dorea sa stea singura in intuneric,plangand.Poate ca reusea sa il faca pe chip sa plece si sa o lase in pace,poate nu mai avea sa strige nimeni la ea.

Dar usa ei fu si ea deschisa si un corp mare intra inauntru.Ann' incepu din nou sa planga si fugi spre peretele opus corpului care o privea.

-E ora pranzului.Vocea groasa ii zbarli pielea si ii aduse aminte de cineva.O imagine ii strafulgera in minte cu un pumn ridicat si isi stranse ochii,dezaproband din cap.Tipa cand o mana ii prinse incheietura si o trase spre iesire,spre lumina pe care ea nu o dorea.

-Nu!Nu vreau!

Tipatul ei era in zadar,forta ei nu se compara cu a celui de langa ea,ii strangea incheietura mica in pumn,cauzandu-i lui Ann' o durere crunta.Urla din nou la corp sa o lase in pace si se agata cu ultimele puteri de barele din fier ale celulei sale.Dar nu putea strange mult,incheieturile o dureau din cauza taieturilor multiple si simtea ca nu avea pic de forta in ea.Era slabita,nu mancase aproape nimic de cand venise aici,dar nu avea nevoie,ea avea nevoie de intunericul ei si de gandurile ei.Stia ca daca o duc din nou acolo,vor veni doamnele cu sorturi albe si ii vor baga mancare pe gat,in timp ce altele o sedau pentru a nu se mai zbate.

Fuse smulsa dintr-o data si urla speriata,incercand sa apuce din nou barele de fier,dar corpul o trase prea repede si fu trantita de un piept tare in care incepu se dea cu pumnii,plangand si urland sa o lase in pace.Lumina ii ranea ochii si se intoarse cu fata total spre pieptul plin al barbatului de langa ea.Barbatul vru sa o traga din nou spre iesire dar aceasta se impotrivi din nou,zbatandu-se si urland sa o lase singura aici.In momentul urmator isi scoase statia din buzunarul pantalonilor negri si chema ajutoare.Ii prinse mainile ranite ale lui Ann' si o azvarli in perete cu forta.Pentru un moment crezu ca a lesinat,dar era bine,deoarece incepu sa planga silentios.Pe usa intrara alti trei gardieni si o luara pe sus pe Ann',care nu mai zicea nimic.Capul se invartea si o durea,cuvintele i se blocasera in gat si in gura simti cum vine un lichid ce avea gust a metal.Scuipa jos si ochii ei mijiti au reusit sa observe ca era sange inchis la culoare,foarte inchis.Expira si mai scuipa inca o data,apoi inchise ochii si se lasa luata pe sus din nou.

Harry Styles se afla deja pe drumul ce ducea la Losture.Era cald afara,tinand cont ca aproape venea vara,soarele ardea astazi pamantul.Ochelarii lui negri de soare sclipeau in bataia razelor.Nu il protejau complet,dar putea fi atent la drum.Masina lui alba,decapotabila mergea agale pe soseaua pustie,si vantul ii facea buclele maronii sa zboare in toate directiile.Ii dadu un mesaj rapid Mirei,in care ii spusese ca ajunge in zece minute.Ii promisese surorii sale ca o va vizita cat mai curand,tinand cont de faptul ca facultatea l-a tinut departe de casa tot anul.

Portile mari de fier se vedeau in zare si isi scoase ochelarii,punandu-i in torpedo.Masina opri incet in fata portilor si nu se putu abtine sa nu analizeze putin cladirea.Parea scoasa din filmele de groaza,arata abandonata,facuta din piatra gri,rece.Turnuri mari cu ferestre se zareau dincolo de ea,si putea vedea cateva umbre miscandu-se in spatele ferestrelor.Un fior il cuprinse pe Harry.Locul asta arata groaznic,si nu ii venea sa creada in ce loc lucra sora lui.Il considera periculos,pana la urma,Losture era un institut pentru oamenii cu boli fizice si mentale,cladirea adapostea sute de nebuni care i-ar putea face rau.

Inchise usa masinii si intra pe poarta ce era deschisa.Curtea era una mare,cu iarba si cateva flori pe langa gard,dar asta nu o facea sa nu arate inspaimantator.Era imensa,cu fereste mari prin care puteai vedea umbre miscandu-se,piatra parea veche si nici nu dorea sa se gandeasca cat de frig era inauntru.Scarile care duceau la intrarea principala erau rupte si deformate,si putea vedea cantitatea de gunoi aruncata intre spatiile dintre gard si cladire,era sigur ca in spate se afla o adevarata ghena.

Deasupra usilor de lemn principale era scris mare,cu alb si litere mari:LOSTURE,INSTITUITIE PENTRU OAMENI CU BOLI FIZICE SI MENTALE,alaturi de un numar de telefon,care probabil ca era al directoarei.

-Harry!

Isi intoarse rapid capul si zambi cand isi vazu sora coborand rapid scarile.Parul blond i se clatina din cauza alergatului si ii sari in brate razand.Bratele lui se incolacira in jurul taliei,strangand puternic.Ii fusese atat de dor de surioara lui mai mica,si parea mai frumoasa ca oricand.Ochii de un verde jad,ca ai lui,sclipeau de bucurie si incantare si obrajii ii erau rosii din cauza alergatului.Era adorabila.


-Ai venit la tanc,e ora pranzului,haide!Ii spuse zambitoare si ii prinse pana a ei,tragandu-l spre intrare.Harry inghiti in sec si privi pentru ultima oara numele scris cu alb si litere mari,inainte sa intre in cladire cu sora lui.

--------------------

Ok,acesta este primul capitol,vreau sa va spun ca nu voi nara la persoana a III-a,urmatoarele capitole vor fi doar la persoana a II-a.

Pai,sper ca va place pana acum,si as vrea sa imi lasati parerile voastre,pentru ca am nevoie de ele.

Ne citim la capitolul urmator! xoxo

Annorexia [F.F - H.S]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum