Capitolul 4

5.7K 283 43
                                    

Toata noaptea Harry visase patru perechi de ochi albastrii si doua podoabe capilare negre ca smoala. Se visase impreuna cu Cierra, plimbandu-se pe plaja, tinandu-se de mana si razand de copiii care se jucau in nisip. Era fericit ca o avea langa el pe iubita lui dupa care suferise atat de mult, dar parca ceva nu era la locul lui. Plaja le oferea o priveliste mirifica asupra apusului. Mingea mare si aurie se ascundea acum dupa apa albastra, lasand loc unei luni mari si frumoasa sa rasara pe bolta cereasca.

Dar din nou,ceva nu era bine.

Se simtea coplesit de imaginea frumoasa din fata lui, natura ii oferea un spectacol superb, dar tarziu isi dadu seama ca disconfortul pe care il simtea era din cauza fetei de langa el. Cierra mergea usor pe langa el, fata ii era acoperita de parul negru care din frumos si straluctiror, devenise prafuit si incalcit, dar lui Harry i se parea tot frumos. Observa cum corpul voluminos al Cierrei se micsorea si slabea, ajungand aproape ca un schelet, dar pe Harry nu il deranja deloc, din contra, simtea cum golul din stomacul lui se umple. Cand ii prinse mana din nou, observa ca era rece, dar caldura lui combinata cu raceala ei era chiar placuta pentru el.

Capul ei incepuse sa se incline spre el si Harry se simtea asa nerabdator sa vada fata fetei. Cand fata ii aparu in fata, Harry nu putu sa isi ascunda zambetul. Un chip inocent si niste ochi albastrii luminosi il priveau in acest moment. Golul lui din stomac era acum plin si o privea pe fata cu o mare fascinatie. Buzele ei, desi erau uscate si crapate, erau tot frumoase si zambetul lui Harry se largi cand si buzele lui se curbara intr-un zambet micut si inocent. Se simtea oarecum complet.

Harry se trezi brusc, atintind cu privirea tavanul alb din camera lui. Nu isi aduse aminte imediat, dar dupa doua secunde visul incepu sa i se formeze din nou in minte, provocandu-i un fior. Nu intelegea. Nu era prima data cand se visase cu Cierra, de cand se despartisera visele cu ea erau la ordinea zilei, dar transformarea ei in Ann' il speria pe Harry si il considerase un vis infiorator.

Fiind asa de prins in ganduri, tresari cand alarma telefonului incepu sa sune si isi aduse aminte ca trebuia sa o duca pe Mira la munca. Nu uitase obiectivul, avea sa o vada pe Ann', mai ales dupa acest vis. Sentimentul de confort ce il simtea cand ea aparu in locul Cierrei era imposibil de descris si o teama incepu sa ii roada sufletul. Nu dorea sa o uite pe Cierra inca, sau mai rau, sa treaca peste ea. Sentimentele pe care le-a trait cu fata aia erau mult prea pretioase pentru el si s-ar uri daca le-ar uita asa devreme. Oricum, stia ca nimeni nu o sa ii poate ocupa locul complet in sufletul lui, chiar daca se va indragosti de alta fata, Cierra mereu o sa ocupe un loc micut in inima lui. Era imposibil sa nu ocupe, fusese prima lui dragoste si prima fata care il facuse fericit.

Doua batai scurte se auzi in usa,urmat apoi de glasul Mirei somnoros.

—Harry, esti treaz?Harry isi drese glasul apoi raspunse in timp ce se ridica si se indrepta spre usa. In prag gasi o Mira somnoroasa, imbracata in niste pijamale roz cu urme de catelus si parul ciufulit.Ochii ii erau usor pufosi de la somn si ii zambi slab lui Harry, care ii returna gestul.

—Imi pare rau ca te pun sa te trezesti la ora asta, probabil ca esti obosit, si eu...

Harry o intrerupse atunci cand isi puse mainile pe obrajii ei rosii si o trase mai aproape de el, sarutandu-i fruntea. Ura faptul ca ea nu stia ca pe el nu il deranja sa faca lucruri pentru a o ajuta. Trebuia sa inteleaga ca ea e prioritatea lui numarul unu acum, ea si mama lui. Sa se trezeasca la ora 6:00 era floare la ureche, oricum, asa se trezea si pentru facultate.

—Ti-am spus ca e ok, Mira. Nu vreau sa te las sa mergi asa mult cu autobuzul sau sa ti se intample ceva.

Mira zambi fericita. Isi iubea mult fratele si adora latura lui grijulie. Intotdeauna se simtea protejata langa el, ii fusese asa dor cat timp era la facultate, si distanta o distrugea.Dar acum ca e aici, dorea sa petreaca mai mult timp, insa directoarea nu ii dadea voie sa stea acasa in timpul saptamanii, si sa o enerveze era ultimul lucru pe care dorea sa il faca.

Annorexia [F.F - H.S]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum