Angel si Diavolul cap.1

205K 5.1K 289
                                    

Prima zi de universitate,prima zi de lupta.
Sunt aproape trei ani de cand am parasit acest oras,trei ani de dor ,lupta si suferinta.Si sa nu va inchipuiti ca am plecat in liniste si pace!Am tarat dupa mine o intamplare groteasca si pierderea parintilor mei.Dar,se pare,ca asta a fost catalizatorul care mi-a schimbat radical viata.
Eram la sfarsitul primului an de liceu ,o adolescenta ca multe altele.Bine,nu chiar,daca ma gandesc la cele 10 kg in plus ,aparat dentar si o eruptie de hormoni ,mai tare ca a Vezuviului.Aparatul dentar deja nu mai era o problema,mai aveam o saptamana de chin,dar ce te faci cu surplusul de kg si obsesia pt capitanul echipei de fotbal,un baiat care s-a dovedit a fi cel mai mare nemernic in viata,alaturi de cea mai buna prietena a mea.Prietena ,pt ca asa o consideram.Ne cunosteam din clasele primare ,ne impartaseam cele mai adanci secrete si temeri,nu exista zi in care sa nu ne vedem.Violet era singura care stia de dragostea nebuna pe care o simteam fata de Sam.Ce nu stiam eu si am aflat intr-un mod mai mult decat dureros, si Violet simtea acelasi lucru fata de el.Spre deosebire de mine ,ea avea un corp de manechin inca de la 15 ani.Inalta,subtire,frumoasa.Eu ,mica,grasa si al naibii de frumoasa!Da,al naibii de frumoasa!Sa nu aveti impresia ca glumesc sau imi lipseste modestia.Dumnezeu a avut simtul umorului cand m-a creat si ce sa gandit:fetito,hai sa-ti dau de toate,si bune,si rele!Cu inaltimea nu si-a batut capul prea mult,am 1,63 incaltata cu bocanci ,noroc cu tocurile!E,cu kilogramele a fost o alta poveste,m-am luptat cu ele 16 ani si cand am abdicat ,culmea ironiei,au zburat de la sine.Am mostenit temperamentul imflamabil al tatalui meu si chipul frumos al mamei.Trasaturile cele mai distincte sunt ochii si parul.Ochii mei au culoarea violetelor,o culoare atat de neobisnuita incat m-am saturat de intrebarea"ai lentile de contact"?.Nu fratilor,nu port lentile,nu mi-am vopsit parul rosu ca sangele,nu mi-am bagat silicoane si nici acid hialuronic in buze!Tot ce vedeti,am primit de la mama natura.Tot natura mi-a dat o minte brici si un orgoliu pe masura. Cel din urma nu ma ajutat de fiecare data dar ma facut cea ce sunt azi.O persoana independenta financiar,o reputatie de invidiat in anumite cercuri mai mult sau mai putin legale,si al carui motto in viata este "Ce nu te omoara,te face mai puternic".
In urma cu trei ani am avut parte de cele mai cumplite lucruri din viata mea.Prima lovitura mi-a dat-o Violet ,care ma inchis in vestiarul fetelor doar in lenjerie de corp fara nici un alt rand de haine.Nu stiu ce a zis si ce a facut,dar m-am trezit cu toata echipa de fotbal in vestiar peste mine si restul a decurs de la sine.Curgeau blitz-urile telefoanelor ,mai ceva ca in seara Oscarurilor.Pozele cu mine in chilotei ,cu elefanti roz ,au invadat internetul mai repede decat virusul Calul Troian.Toata aceasta nebunie a fost intrerupta de profesorul de sport,alarmat de strigatele mele disperate .Ticalosii au scapat doar cu o mustrare si eu m-am ales cu o depresie ce a luat amploare o saptamana mai tarziu cand mi-am pierdut parintii intr-un accident de masina.
Din acel moment viata a fost o povara.Nu mai exista nimic pe lume care sa ma faca sa vreau sa traiesc.Pierdusem cele mai dragi fiinte,imi pierdusem copilaria intr-o fractiune de secunda.Ancora care ma salvat din acest vartej,asta era viata mea acum,a fost David,fratele mamei .Dupa ce a rezolvat toate problemele legate de tutela mea, m-a luat cu el la Miami ,unde am cunoscut o alta lume,lumea care ma facut ceea ce sunt la ora actuala.Singurul om dupa care am tanjit in acesti ani,a fost Josh.El m-a imbracat ca pe un copil mic in vestiar,m-a dus acasa,a stat alaturi de mine langa mormintele parintilor mei.Cu Josh ma intalnesc eu acum.
Un zgomot insistent ma trezeste din vise.Imi dau seama ca am blocat accesul in campus.Cel mai suparat e soferul din spatele meu,care,se pare, si-a lipit mana pe claxon.Nu stiu ce dracusor ma indeamna si in timp ce ochesc un loc de parcare,scot mana pe geam si-i arat universalul salut cu degetul mijlociu.Mare gresala!
Opresc motorul ,apuc geanta de langa mine si nu apuc decat sa scot un picior afara,atenta sa nu-mi mai etalez lenjeria maselor.O umbra neagra se lasa deasupra mea si o voce joasa,senzuala ma saluta:
-Buna si tie,dulceata!
Ridic capul si tot ce-mi scapa e un:
-Rahat!
Si chiar sunt intr-un rahat,cel pe care l-am "salutat"intr-un mod atat de "politicos",e Diavolul!

Angel si DiavolulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum