Eu sunt Sam

29. De ce eu?

Din perspectiva lui Nate :

Ne-am plimbat pe străzile orașului până ne-au cedat picioarele. Am vizitat tot ce se putea vizita, și pe seară am mâncat la unul din restaurantele din centru. Am aflat multe despre Sam astăzi, și deși știam o mare parte dintre ele, să le aud de la ea a fost diferit.

Știam că fostul ei iubit o înșelase, însă nu credeam ca a rănit-o atât de mult. Știam că părinții ei sunt divorțați și că asta a afectat-o, dar nu știam că ăsta este motivul pentru care are un strat de gheață în jurul inimii. Am aflat despre ea că în liceu era o adolescentă răsfățată și populară, și am încercat să mi-o imaginez așa. Am zâmbit la gândul ăsta.

Am aflat că nu are nici o cea mai bună prietenă, și că singurele persoane în care are încredere oarbă sunt fratele și cei doi prieteni ai ei. Dacă ar ști... Dar îi dau dreptate, par a fi niște prieteni buni pentru ea, și se vede clar că ar face orice pentru ea. Până la urmă, scopul scuză mijloacele, nu?

   Acum însă am emoții, fiindcă urmează să dormim în aceeași cameră. Și de data asta, sunt complet lucid. Nu știu cum o să mă abțin, pentru că boxerii îmi devin incomozi numai când mă gândesc la ea , dar va trebui să o fac. Nu vreau să o fac să plece chiar acum, când este mai aproape decât oricând. Chiar dacă numai eu știu cât de mult o doresc.

   Camera de hotel nu este una foarte mare, dar este curată. Pe mijlocul camerei se află un pat suficient de mare, iar de-o parte și de cealaltă se află două noptiere. Pe peretele din fața patului este un birou, iar deasupra lui un televizor. Dulapul acoperă mare parte din peretele de lângă ușă, iar în cealaltă parte se află doar un geam, în fața căruia stă o băncuță plină de perne.

O privesc pe Sam cum analizează camera, apoi zâmbește mulțumită. O las pe ea să facă duș prima dată, și înghit în sec când o văd ieșind din baie înfășurată din nou doar într-un prosop.

— Ar cam fi o problemă, spune ea rușinată.

— Ce s-a întâmplat, Sam?

— Am cam plecat fără bagaje de pe yaht, și nu prea am în ce haine să dorm, recunoaște ea.

Aș vrea să îi zic că poate dormi goală, dar nu ar fi o idee bună să o spun cu voce tare. Nu de alta, dar chiar dacă nu m-ar plesni, și ar accepta prin absurd, tot ar fi nasol pentru mine. Așa că mai bine tac. În schimb, îmi dezbrac tricoul pe care îl purtam și i-l întind. O văd cum înghite în sec când rămân la bustul gol, și nu pot să nu zâmbesc.

— Și tu? mă întreabă nesigură.

— Eu dorm dezbrăcat de obicei, îi spun și îi aștept reacția care nu întârzie să apară, pentru că ochii ei sunt mari și rotunzi, iar expresia feței ei este adorabilă. Dar stai liniștită, continui eu, voi face o excepție și voi păstra boxerii pe mine, în seara asta, adaug, apoi îi fac cu ochiul și mă strecor pe lângă ea, intrând în baie.

Am nevoie de un duș rece pentru a putea face față acestei nopți. Nu durează mai mult de cincisprezece minute până când ies din baie, și o găsesc pe micuța mea ghemuită în pat, învelită cu pilota până la gât, butonând telecomanda televizorului. Se oprește când îmi simte prezența și mă analizează cu coada ochiului.

   Mă întreb dacă îi place ce vede. Dacă atunci când mă privește, i se taie respirația, așa cum mi se taie mie când mă uit la ea. Dacă atunci când îmi vede ochii, sufletul i se liniștește. Dacă atunci când mă vede zâmbind, inima ei se umple de căldură. Dacă atungi când o ating, simte fiori în tot corpul. Aș vrea să îi spun că asta mă face ea să simt de fiecare dată, dar din nou, nu vreau să plece...