Capitolul 2

1.1K 59 23
                                    

               Holul mare era plin de tablourile multor celebrități, care erau pictate cu grija si finete, in asa fel încât nu putea exista dublură. Zarva din castel se auzea tocmai de afara: un servitor fucese ucis in temnita din vest si nimeni nu stia care e criminalul. Fețele speriate ale femeilor si duritatea cu care barbatii analizau situatia îl făcură pe rege sa-i privească gânditor: toata lumea isi facea treaba și toti aveau un alibi.
             -Camerele de filmat ce spun? intreaba Kononis.
            Era îmbracat cu o cămașă alba care avea mânecile descheiate si o pereche de blugi negri care-i prindeau mijlocul cu o curea cu catarama mare. Venele gâtului se vedeau puternic si mainile mari strangeau scaunul ganditor. Etic vorbind, nu ar fi trebuit sa se implice in problemele pe care le au cei de la curte, dar avand in vedere împrejurările, actiunile lui vor fi decisive si drastice.
           Se indrepta usor spre femeia care plagea cel mai tare si tuseste usor pentru a-i atrage atentia. Era mica de inaltime, cu parul aproape alb si fata trasa:
            -Daca pot sa va ajut cu ceva, o fac cu mare drag! ii spune si ramane surprins cand ea chiar cere ceva:
           -Daca gasiti un loc si pentru fiica mea, Elisa, sa munceasca. Am ramas doar eu si acum trebuie sa munceasca si ea! E in drum spre castel, sa-si mai vada odata tatal.
             Kononis aproba si se retrase usor, verificand registrele. Acum ca Jasper murise, putea avea grija de cai. Nu era prea greu pentru o femeie, nu? Cine stie cime avea sa vina, poate o neingrijita din sat. Isi intoarce privirea si ramane uimit de florile din vaza, acele flori albastre. Inima incepea sa-i bata mai tare si, ca niciodata, pielea i se facuse de gaina de incantare.
             -Domnule, o domnisoara pe nume Elisa va cauta. Spune ca va lucra aici, dar daca vreti sa o gonesc...
              Dezaproba si iesi din birou, mergand spre bucatarie. Isi aranjeaza sacoul si intra, mirosuri diferite infundandu-i nasul. O pereche de ochi negri si o privire curioasa ii ofereau lui toata atentia. Intepeni. Astazi era imbracata cu o pereche de pantaloni ce-i acopereau genunghii si un tricou cu buline. Parul ei roscat era acum prins in doua codite împletite frumos de batranele din sat.
          -Elisa, el este domnul Kononis si este conducatorul regatului! ii explica mama ei si observa cum fata i se schimonosea in cele mai ciudate moduri.
           -Doar ca este o problema, voi avea nevoie de o asistenta si nu de un grajdar, deci unde voi merge eu, tu ma vei urma! o privi din cap pana in picioare si ii facu cu ochiul. Diseara va avea loc balul primaverii, imi pregatesti hainele si te imbraci frumos, ma vei insoti.
           Era prima data cand, pentru rolul de asistent, era aleasa o fata. Si nu orice fata, una de slujitor. Arata ca o printesa in ansamblu, dar daca era examinata cu atentie se observau mici nereguli: unghiile erau putin mai lungi decat trebuiau si avea pamant sub ele, palmele nu ii erau moi ca cele ale unei prințese, ci mai degraba ca a unui muncitor pe câmp.
              In următoarele ore a fost imbaiata cu cele mai mirositoare si scumpe samponuri, a fost pieptanata si data cu creme, a fost aranjata si coafata. Rochia ei era neagra si lunga, cu bretele din catifea si cateva pietricele ii inconjurau bustul plin si frumos. In picioare avea o pereche de sandale negru, cu toc, ce-i prindeau frumos glezna piciorului in emblema regatului. Acum chiar arata ca o printesa.

               
             
             

MonstrulWhere stories live. Discover now