Broken NOT dead

Capitolul 12

    Am mâncat mai mult decât mi-am propus din mâncarea vecinilor iar mătușa mea nu pare să se miște de aici prea curând. Ea și Elizabeth aproape au golit o sticlă de șampanie iar bărbatul acestei case a dispărut acum câteva minute.
Aș putea să îmi iau la revedere și să plec singură dar aș fi certată acasă și sunt prea obosită ca să îndur asta.
-Hei, Eden, ce zici să încerci leagănul? Când sunt nervos, e obiectul care mă calmează imediat!
    Îi accept invitația deoarece o să testez cât de fermecat este acest leagăn. Și eu sunt nervoasă acum și voi vedea dacă ce a spus el sunt doar prostii sau chiar funcționează.
    Hunter și Angel se uită la un meci de baschet pe telefon iar cele două femei sunt încă prinse în discuție. Pare că eu și Vinny nici nu existăm pentru ei.
Dar, pe bune, unde naiba a plecat Peter?
-Dacă frații mei te enervează poți să îmi spui! De obicei, eu sunt cel care îi ține în frâu pe amândoi. Hunter e cel cu numele dur dar de fapt plânge la filme romantice iar Angel cu siguranță e un înger cu aripi negre care scoate oamenii din minți.
    Nu am fost niciodată pricepută la cuvinte sau exprimări, dacă eram, aș fi scris o carte despre gemenii Lahey. E incredibil că numele lor e de fapt opusul personalității lor!
-Nu trebuie să îți faci griji, probabil vor fi rare momentele când mă voi întâlni cu frații tăi.
    Mai e puțin până la miezul nopții, ceasul meu indică ora 11:20 iar noaptea începe să fie răcoroasă. Rochia mea simplă, cu bretele, de culoare roșie e perfectă pentru a tremura și a simți intens aerul rece.
-Îți e frig? Ar trebui să le spui oamenilor când ai o problemă. Poftim, ia hanoracul meu!
    Refuză, Eden, refuză hanoracul lui Vinny!
S-a dezbrăcat fără ezitare și acum te îmbracă de parcă ești un bebeluș. Mulțumește politicos, înapoiază hanoracul și traversează strada pentru a te duce acasă!
-Vinny, nu trebuie să te porți ca un cavaler, de fapt, nu trebuie să îmi vorbești! Dacă ești drăguț fiindcă așa ți-a spus tatăl tău să faci, e în regulă, poți să te oprești chiar acum.
    Acum nu mai îmi este frig iar noaptea nu mai îmi este inamic.
Îmi place parfumul lui. Când eram adolescentă foloseam parfumurile bărbătești ale tatei doar pentru că îmi plăceau mai mult decât cele de femeie.
-Tatăl meu nu mi-a spus să îți zâmbesc sau să îți ofer hanoracul meu. Din cauza trecutului tău înțeleg de ce spui că nu ai nevoie de oameni dar eu nu sunt de acord cu tine. Stau în acest leagăn acum și încerc să te cunosc mai bine fiindcă te consider o fată de treabă.
    De ce lui îi e atât de ușor să spună ce simte?
Indiferent de ce l-ai întreba, Vinny ți-ar oferi un răspuns chiar dacă ar fi unul jenant sau neplăcut. Pare relaxat în tot ceea ce face și nu l-am văzut niciodată roșind.
Am fost și eu încrezătoare ca el în trecut iar acum sunt doar instabilă emoțional.
-Să vedem, Eden Bennett, ce îți place să faci cel mai mult?
    Eden înainte să cunoască iadul iubea plimbările cu prietenii, să se sărute cu iubitul ei și să primească îmbrățișări de la părinții ei. Dar întrebarea asta e pentru Eden cea de acum.
-Să stau singură mâncând dulciuri și citind o carte.
-Plictisitor, șoricel blond, probabil sărutul nostru a fost cel mai incitant lucru pe care l-ai trăit în ultimele luni!
    De ce aduce vorba iar de acel sărut afurisit?
Aproape uitasem că sunt una dintre fetele care au gustat din buzele lui.
Grozav, acum o să mă străduiesc din nou să șterg acea amintire.
-Vrei să nu mai spui nimic despre sărut, te rog? E jenant pentru o fată să vorbească despre asta cu băiatul pe care l-a sărutat accidental!
    Mi-a ciufulit părul. Acest baschetbalist tocmai mi-a ciufulit părul. Și crezând că nu e de ajuns, mi-a pus gluga de la hanorac pe cap adăugând că acum sunt mult mai drăguță.
-Gândește-te puțin! Acel sărut a fost cauza datorită căreia te-am întâlnit. Acum, fiindcă am avut acest moment intim, în ochii mei ești specială față de alte fete.
    Nu înțeleg la ce se referă. Poate că un sărut apropie două inimi mai mult decât o îmbrățișare sau un salut politicos dar el era sub influența alcoolului iar mintea cât și inima mea sunt un dezastru în acest moment.
-Vrei să spui că nu ai mai avut acest moment intim și cu alte fete? Vinny, știm amândoi că buzele tale au sărutat multe alte buze!
    Ia stai, mătușa tocmai s-a ridicat de la masă și am auzit-o spunând că pot continua conversația într-o altă seară. Clopoțelul meu de salvare cred că în sfârșit a început să sune.
-Bineînțeles că am sărutat alte fete, nu sunt vreun călugăr! Dar ele au vrut la fel de mult ca mine asta, pe când tu doar ai fost victima mea.
-Hei bine, am uitat de seara aceea din camera angajaților, las-o baltă. Te sfătuiesc să faci la fel!
    Mă ridic din leagăn și făcând primul pas spre mătușa îmi dau seama că Vinny a avut dreptate. Am scăpat de furia din interior.
-Pe curând, Vinny, mulțumesc pentru invitație și pentru cină!
    Până la urmă să petrecem seara cu ei nu a fost o idee atât de groaznică cum a părut la început. Spun asta pentru binele mătușii, a părut că s-a distrat, eu aș fi preferat să mă uit la televizor.
-Abia aștept următoarea noastră întâlnire, fată de la drept!
    De când m-am mutat în Chicago și am intrat la Universitatea Northwestern am primit foarte multe porecle. Lumea o să înceapă să îmi uite numele.
-Te-ai simțit bine, scumpo? Ce părere ai de familia Lahey?
-Nu sunt oameni răi! Cât despre frații Lahey...au multe de spus și de oferit.
    Dar nu voi fi cea căreia să i se spună și să i se ofere. Gândurile au început să zboare cu 100 kilometri la oră din nou.
-Eden, draga mea, aveai acest hanorac și când am plecat?
    Iisuse, spune-mi că nu am făcut asta! Cum am putut să plec cu hanoracul lui Vincent Lahey?
Sunt o cauză pierdută, nu mă voi mai vindeca niciodată.