Broken NOT dead

Capitolul 24

Muzica a început să zguduie pereții căminului de jumătate de oră deci petrecerea a început deja.
Cu ajutorul lui Jill am ales o ținută potrivită, formată dintr-un top roșu simplu și niște blugi negrii cu sclipici. Părul l-am lăsat desprins lejer prinzând șuvițele din față la spate. Nu am accesorizat ținuta vrând să pară că nu m-am gândit foarte mult la această petrecere. Deși de aproape 24 de ore doar la asta mă gândesc.
-Jill, chiar îți mulțumesc că vii cu mine, poate că nu o să fie atât de rău dacă suntem amândouă!
-Am fost la cumpărături, mi-ai trimis mesaje rugându-mă să nu te las singură la petrecere. Mi-am făcut duș și când am ieșit mă așteptai cu un banner pe care scria cu litere mari "TE ROG". Nu prea mi-ai dat de ales!
Jill va fura toate privirile băieților deoarece cele două cocuri în combinație cu rochia lungă, mulată și roz pal o fac să pară un star de cinema. În plus, Hunter va fi acolo, deci e posibil să îmi mulțumească mai târziu!
Petrecerea se organizează întinzându-se pe trei camere. Studenții sunt împrăștiați în cele trei camere iar holul e decorat cu baloane și mulți oameni dansează.
În prima cameră se află gustările, în a doua cameră băuturile iar în a treia cercul celor care preferă să socializeze. Sau cum aș spune eu, cabina săruturilor.
Ne strecurăm printre studenți pentru a lua câteva gustări. Am văzut biscuiți cu ciocolată și nu le pot rezista niciodată.
Jill pare încordată și nu pot să cred că toate aceste dulciuri nu îi atrag atenția. În plus, eu trebuia să fiu cea încordată!
-S-a întâmplat ceva? Ai bomboane cu caramel în fața ochilor, care sunt preferatele tale, dar nu ai gustat nici măcar una.
-Nu pot să mănânc nimic, încerc să îl găsesc pe Hunter!
Ar trebui să îl întreb pe Vinny de unde a cumpărat biscuiții. Sunt cei mai buni pe care i-am mâncat până acum, am nevoie de provizii.
Oh da, Jill l-a pomenit pe Hunter, lasă deocamdată biscuiții, Eden!
-Vrei să vorbești cu el? Mi-ai ascultat sfatul și vei lămuri situația dintre voi doi?
-Da! Ai dreptate, am acționat ca un copil! În seara asta îi voi spune tot ce simt!
Deci după această seară vom avea oficial un cuplu în campus. Se vede de pe celălalt continent că prietena mea e îndrăgostită de băiat. Iar el știu deja că ar face orice pentru a fi cu ea.
-Tocmai l-am văzut trecând, mă întorc repede, nu te mișca! HUNTER, AȘTEAPTĂ!
E sigură că nu a înșelat-o privirea? Și eu l-am văzut pe băiatul care a trecut dar nu mi se părea că seamănă cu Hunter. După acești biscuiți mi s-a făcut sete, trebuie să fac rost de ceva de băut.
Intru în camera de lângă, în care se află băuturile și a apărut primul regret că am acceptat să vin.
    Toți jucătorii echipei sunt aici înconjurați de multe fete. Printre care și regina gheții care vorbește cu Vinny, având mâna stângă pe brațul lui.
    Vinny e băiat bun, de ce o place pe această vrăjitoare?
-La ce te holbezi? Dacă vrei să bei ceva, doar intră și alege ce îți place!
Angel, geamănul mic, apare de nicăieri și cred că e a doua oară de când ne cunoaștem când vorbim. Dar eu nu am apucat să îi răspund fiindcă după acel îndemn m-a împins în față și a părăsit camera.
E prea misterios, dacă continuă tot așa, nu va fi popular printre fete cum sunt frații lui.
-Eden, ai venit! Credeam că nu o să te ții de promisiune!
Tocmai am avut un deja vu văzând o scenă foarte cunoscută. La fel s-a întâmplat și în ziua când am fost la bibliotecă. Vinny a dat-o deoparte pe regina gheții și a venit zâmbind spre mine.
-Mereu îmi respect promisiunile, sunt aici, dar voi pleca cât de curând!
-Glumești, nu? Petrecerea abia acum începe! Ce vrei să bei? Tequila? Vodka? Un shot?
-În niciun caz, apa este băutura mea preferată. Vrei să îmi pierd raționamentul?
Oh nu, regina gheții a venit lângă noi și ne urmărește dialogul scoțând flăcări din ochi. Sigur a tras concluziile greșite dar nu îmi pasă. Până la urmă, nu poate să urască pe oricine se apropie de Vinny!
-Te îngrijorează că ai putea să bei prea mult? Ești în siguranță pe mâinile mele, voi avea grijă de tine!
La început am crezut că e o glumă pe care nu am reușit să o înțeleg. Dar când Gracie a făcut ochii cât cepele iar Vinny m-a privit serios mi-am dat seama că nu a fost o glumă. Nu trebuia să vin la această petrecere.
-Vinny, dragule, nu mi-ai prezentat-o pe prietena ta!
Dragule? Credeam că Oliver e singurul care își imaginează având relații cu persoane care nici măcar nu îl cunosc. De ce o lasă să i se adreseze atât de intim?
-Nu o cunoști pe Eden? Sunteți la aceeași facultate, e boboacă!
-Nu am apucat să facem cunoștință. Ce mai faci, bobocel?
Jill e singura care are voie să îmi spună bobocel și când o să afle că văduva neagră i-a furat porecla o să curețe podelele cu părul ei. Și cred că m-aș bucura de scena asta.
-M-am hidratat, deci mă întorc la biscuiții mei. Ne mai vedem, Vinny!
Plec din această cameră și cu siguranță nu mă voi mai întoarce. Nu vreau să vorbesc cu diavolul în persoană. Nu ar ieși nimic bun din asta.
Dacă Jill nu se întoarce în câteva minute, mă voi întoarce în camera mea și mă voi schimba în pijamale.
Mă feresc de mișcările agresive ale dansatorilor iar unii par sub influența alcoolului și poate chiar a unor droguri. Ochii unora sunt mai roșii decât topul meu.
-Hei, frumoaso, cauți un partener?
Mâna mi-a fost luată brutal din mers de un băiat a cărui nume nu îl știu și a început să își miște picioarele de parcă ar fi pe moarte. Nici măcar eu nu dansez atât de jalnic.
-Nu, eu nu dansez, îmi pare rău!
Nu îmi pot desprinde mâna din mâna lui. Continuă să danseze zâmbind arogant iar sticla de bere din mâna lui va deveni arma mea dacă nu mă lasă să dispar de aici.
-Lasă-mă să plec, nu dansez cu tine, boule!
Fir-ar, dă-mi odată drumul! De fiecare dată când cuvintele nu îmi sunt ascultate de o parte masculină încep să mă panichez. Din exterior părem să ne luptăm dar restul studenților sunt prea ocupați în a se distra încât nu sunt atenți la noi.
Vinny apare din spatele unei fete de parcă a simțit că am dat de probleme. Îl apucă de braț și probabil a început să îl strângă fiindcă îmi dă drumul la mână de parcă tocmai l-am ars. Se pune în fața mea și e a doua oară când îmi ia apărarea. Chiar nu trebuia să vin la petrecere.
Nu i-am mulțumit, nu mi-am luat la revedere, n-am așteptat să văd dacă cei doi se vor certa. Am plecat pur și simplu fără să mă opresc în ciuda strigătelor lui Vinny.
Dintr-odată Vincent Lahey ocupă un spațiu prea mare din memoria mea. Și obosesc fiind atât de agitată de fiecare dată când îl văd.