Broken NOT dead

Capitolul 38

Băieții au fost opriți de bodyguarzi care au intervenit apelând la forță și acum îi căutăm pe Hunter și Vinny prin toată mulțimea care se împinge spre ieșire. Nu sunt aici, probabil jucătorii au fost duși în altă parte.
-Voi merge să mă uit în dreapta, Oliver tu du-te în stânga iar bobocel caută la băi și vestiare. Cine îi găsește, îi va suna și pe ceilalți!
Înțeleg de ce Jill e atât de disperată să îl găsească pe Hunter, probabil acum are nevoie de pansamente și să îi fie rănile curățate iar eu trebuie să verific în ce stare se află Vinny.
    Dacă nu aș reuși să îl văd, probabil aș rămâne îngrijorată și aș fi în stare să fac o nebunie, cum ar fi să îl caut la el acasă.
Mai întâi voi merge la baie pentru a îmi prinde părul care mă încurcă în acest moment iar după aceea voi intra în baia băieților cu capul în jos pentru a verifica dacă vreunul din cei doi e acolo. Nu ar fi trebuit totuși ca Oliver să fie cel care să caute în baie?
Baia fetelor pare goală, finalul meciului a lăsat pe toată lumea cu gura căscată și nici măcar nu m-am putut bucura de victoria celor de la Thunder. Și cred că nici măcar ei nu se pot bucura când au fost șifonați iar echipa adversă a jucat murdar.
-Mi s-a părut că tu ești cea pe care am văzut-o intrând aici!
Tresar la reflexia unei persoane care a apărut în spatele meu și deși un băiat nu are voie aici, semnul de pe ușă nu l-a oprit pe Vincent Lahey să intre și să mă sperie.
-Vinny? Asta e baia fetelor, ce cauți aici?
-Știu, dar afară e o îmbulzeală de oameni, am pariat că ești singura femeie de aici!
Odată ce s-a apropiat de mine fiind nevoită din cauza emoțiilor să mă lipesc de oglindă, am putut să îi privesc chipul mai bine. Deja văd locurile în care o să aibă vânătăi. Dar măcar l-am găsit pe unul din frații Lahey.
-Ești în regulă? Arăți destul de șifonat!
Îmi trec mâna peste chipul lui și abia când degetele lui îmi ating mâna îmi dau seama că nu acționez corect. Mi-am retras mâna înainte de a face ceva ce aș fi regretat mai târziu.
    De fiecare dată când suntem singuri și atât de apropiați se întâmplă lucruri care nu ar trebui să se întâmple.
-Voi fi bine, Hunter s-a ales cu nasul spart, dar Angel l-a dus la doctor deci va fi bine și el!
Când Jill o să audă probabil o să își piardă cumpătul, și dacă mă gândesc mai bine, poate ar trebui să îi spun față în față unde e Hunter, pentru a o liniști, decât să afle printr-un apel.
-E atât de trist că au ales să vă rănească și să își păteze reputația de sportivi!
-Știam că așa va fi, antrenorul ne-a avertizat că nu va fi un meci memorabil!
Am avut dreptate, Vinny nu se bucură de victorie.
    Se uită în jos strângând tricoul galben de parcă ar vrea să îl sufoce. Și cum ar putea să se bucure când fratele lui a ajuns la spital iar terenul s-a transformat într-un câmp de luptă?
-Când am văzut că acel idiot te-a lovit în coaste, aerul mi s-a blocat pentru puțin timp. Sunt fericită că te poți ține pe picioare și nu a fost nevoie să te verifice un doctor!
Vinny întotdeauna a spus tot ce simțea fără ezitare și de data asta am simțit să fac la fel.
    Cuvintele mele i-au ridicat capul și l-au încurajat să mai facă un pas spre mine. Mâna lui îmi mângâie părul și dacă aș putea, aș intra în oglindă devenind chiar eu una.
-Cred că ar trebui să vorbim despre noi. Amândoi știm că uneori nu ne purtăm ca doi prieteni.
După ce a fost lovit iar oamenii sunt cu nervii la pământ, el vrea să vorbim despre legătura noastră, oricare ar fi aia? Într-o baie de fete? Eu fiind stresată iar el plin de vânătăi?
-Eu..cred că ar trebui să ne oprim impulsurile. Nu e normal să ne sărutăm de fiecare dată când suntem aproape unul de celălalt!
Cred că nu am folosit cuvintele potrivite. Vinny pare că nu mi-a înțeles mesajul.
    S-a apropiat și mai mult de mine, iar acum corpurile noastre sunt lipite iar fruntea și-a așezat-o pe fruntea mea. Respirația lui îmi mângâie chipul iar ochii mei nu se pot abține să nu îi privească buzele a căror gust deja îl cunosc.
-Și dacă simțim nevoia să ne atingem? Dacă amândoi tânjim după acel sărut? Ce ar trebui să fac dacă sunt atras spre tine obsesiv?
Nu înțeleg de ce ar fi. Înțeleg de ce eu sunt atrasă de el, e atent în tot ceea ce face și orice fată s-ar topi dacă un băiat s-ar comporta cu ea cum se poartă Vinny cu mine. Dar eu am fost întotdeauna fata cu o traumă puternică și care fuge de el.
-Ți-am spus mereu că ești o fată de treabă și de aceea mă țineam după tine. Chiar ești o fată de treabă dar de asemenea ești mai mult de atât.
Îmi sărută nasul și nu pot să cred că sunt nevoită să mă sprijin de chiuvetă pentru a nu cădea. Nasul rămăsese singura parte a feței mele nesărutată de el. De parcă și-ar nota undeva pentru a ține evidență.
-O să fiu direct, fată de la drept, cred că tocmai m-am îndrăgostit! Și spun cred fiindcă n-am mai fost îndrăgostit până acum.
Relația mea din liceu a început dintr-un simplu compliment al acelui băiat și eu care voiam să nu mai fiu singura fără relație dintre prietenele mele.
    A fost o relație cu amintiri frumoase și în care m-am simțit bine. Dar dragoste? N-a fost vorba de asta și ceea ce Vinny a spus..nu poate fi spus și de mine.
-Vinny, atracția dintre noi e o atracție fizică, sexuală, nu poți folosi cuvinte precum cele de adineauri.
Mă ridică pe chiuvetă, despărțindu-mi picioarele și mă simt ca o marionetă controlată de păpușar. Mi-a împrejmuit chipul cu palmele sale și deși vreau să plec, rămân să mă uit în ochii lui verzi care sunt ai naibi de provocatori.
-Eden Bennett, am avut aventuri de o noapte, știu și eu să fac diferența dintre atracția sexuală și cea emoțională.
Îi iau mâinile în ale mele pentru a nu mă simți prizonieră în farmecele lui și admit că sunt înnebunită după înțelegerea lui și faptul că mereu îmi respectă dorințele.
-Da, simțim o liniște ciudată când suntem amândoi. Ai dreptate, ne gândim unul la celălalt când nu ne vedem. La naiba, așa e, suntem atrași ca doi magneți unul de celălalt!
-De ce am impresia că urmează să spui ceva negativ? Fii sinceră cu mine, Eden, doar atât îți cer!
Afară începe să se facă liniște, probabil sala s-a golit iar eu trebuie să mă întâlnesc cu Jill și Oliver. Iar el trebuie să se întoarcă la frații lui.
Nu pot să îi spun lui Vinny nimic când nici măcar mie nu îmi pot spune.
-Dar noi doi nu ar mai trebui să ne sărutăm sau să ne atingem în acest fel fiindcă ne face doar rău. Ar fi bine să ne purtăm ca doi vecini sau doi prieteni pentru binele amândurora.
Îl îndepărtez de mine și mă dau jos aruncând o ultimă privire în oglindă. Huh, nu sunt roșie ca racul, nu am părut o copilă pierdută în cuvintele unui băiat.
    Plec din baie începând să tastez numele lui Jill.
Cum o să îmi recuperez gândurile care acum despică în patru ceea ce Vinny a spus? Mâine am primul examen și concentrarea mea nu poate fi bruiată.