Capitolul 67: Schimbul

3.4K 266 82
                                    

V-aţi pregătit cu şerveţele? Aveţi baxul lângă voi? Sper că nu aveţi probleme cu inima... (Nu vă vreau pe conştiinţă!!)
P.S: E normal să le aveţi lângă voi, suntem printre ultimele capitole!... capitole surprinzatoare, socante, deranjante si... Tracige (depinde de cum priviti lucrurile)

Alice privi șocată cum trupul vampirului cu puteri de vrăjitor ieșea din umbra oferită de cea mai apropiată cabană. Nu știa dacă de vină era ea sau restul familiei ei dar un lucru era cert nu se mai auzi nici un zgomot. Se așternu liniștea în timp ce putea simți panica și agitația tuturor celor din preajmă. Jeff avea chipul pe jumătate transformat. Avea un ten de culoare gri ciudat în timp ce mai multe vene de o culoare foarte închisă, aproape negre, îi traversau chipul. Gâtul lui era dezgolit și slab în timp ce sub el se vedea cum bate pulsul. Mișcarea ritmică era atât de hipnotică și de îngrozitoare încât cu greu se abținu să nu dea afară tot ceea ce avea în stomac. Când îi privise mai bine chipul observă colții și ochii, două elemente oribile care creau și mai multă panică în sufletul ei. Pentru început colții nu erau doar extrem de lungi ajungând până la bărbie dar erau și pătați de sânge uscat și închis la culoare, sânge închegat. Ochii săi, ochii care ar fi trebuit să aibă o culoare specifică vampirilor sau chiar însăși ochii săi de culoare spălăcită, erau negri. Pupila dispăruse în întregime lăsând la iveală doar un abis negru care părea fără sfârșit. Nu exista nici o urmă de altă culoare în aceștia, doar negrul imens.

Hainele lui, blugii negri și tricoul albastru cu care îl văzuse la ea acasă, erau pline de pete închise la culoare și ușor șifonate.

În timp ce Jeff păși spre ei Alice simți cum ritmul inimii îi crește cu putere. Teama o paraliză și preluă controlul complet asupra corpului ei. Nu putea face nimic altceva înafară de a rămâne locului și de a-l privi cum înaintează tot mai mult spre ea.

- S-a întâmplat ceva? se auzi vocea lui Arden.

Până în acel moment crezuse că auzul îi cedase dar se dovedi că defapt toată lumea păstrase tăcerea. Îl văzuse venind ca mai apoi să îl vadă oprindu-se lângă ea, îi văzuse picioarele oprindu-se dintr-o dată și simți mirosul. Își dăduse de îndată seama ce anume erau petele de pe hainele lui, sânge. Nu își putuse muta privirea, privea în continuare într-un punct fix, acolo unde privise încă de când îi auzise vocea, privea țintă piciorul lui drept.

Se întrebă în treacăt al cui era sângele cu care era pătat. Dacă ar fi avut un miros mai fin așa cum aveau vârcolacii știa că și-ar fi putut da seama de îndată cine îi fusese victimă, un om sau un vârcolac, nu știa cu siguranță dar spera cu toată puterea că toți cei pe care îi cunoștea erau în siguranță.

Văzu cum piciorul lui se mișcă și se apropie puțin mai mult de ea. Privind atât de aproape cum sângele se îmbibase în materialul negru al blugilor se întrebă dacă așa va ajunge și ea, o simplă pată pe hainele lui deja pătate cu sânge nevinovat. Se întreba dacă atunci când va fi ucisă va suferi durerea care cuprinse victimele ce îl întâlniseră pe el. Se întreba dacă va avea parte de o moarte rapidă prin frângerea gâtului sau avea să fie chinuită până când va implora să fie ucisă. Nu știa felul în care avea să moară dar știa un singur lucru cu siguranță. Dacă Jeff era prezent iar ea era legată nu mai avea să se înfăptuiască nici o profeție. Cu siguranță avea să fie ucisă și, chiar dacă nu se va întâmpla acest lucru, Arden o va viola distrugând orice plan al vrăjitoarei de a-l ucide pe Jeff.

Auzi un cor de mârâieli și își reveni de îndată. Trase adânc aer în piept de parcă nu respirase de decenii și clipi des. Avea în fața ochilor săi la o distanță foarte mică genunchiul lui Jeff. Se îndepărtă de îndată cât putu de tare și căzu pe spate sprijinindu-se de o pereche de picioare. Își ridicase privirea în sus spre Arden care îi zâmbea diabolic.

Întâlnire cu duşmanul(Intrând în lumea vârcolacilor, Volumul II)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum