Indragostita de fratele meu vitreg.

Capitolul 15.

Oricine este gata să-ți dea ceva ce tu îți dorești (fie că este vorba de iubire, încredere în tine, recunoaștere, siguranță, prietenie sau sprijin) te poate minți. Minciuna este puntea de legătură între ceea ce am fi vrut să fim și ceea ce suntem.

Întrebarea de control cea mai potrivită: "Ceea ce aud este ceea ce mi-aș dori să aud sau este simpla realitate?" Asta pentru că de multe ori acceptăm minciunile ca să nu suferim dezamăgiri, răni și singurătate. Dacă ai cel mai mic semn de îndoială este nevoie să faci un pas mai departe și să dai dovadă de atenție.

Ce poți tu să faci este să te cunoști cât mai bine în așa fel încât dorințele și rănile tale să nu fie hrană pentru minciunile altora, să îți menții atenția trează și să clădești propria ta lume bazată pe corectitudine și adevăr. Doar așa lumea ta și apoi lumea în care trăim va începe să se schimbe.

_

_

_

-Imi poate explica si mie cineva ce se intampla aici? ii intreb eu inchizandu-mi intr-un final gura deoarece era inca larg deschissa.

Acum cred ca stiu cum se simtea tata cand a intrat peste Liam si Serena. Alis si-a tras repede cearceaful peste ea la fel facand si Daniel. Si eu care credeam ca asta v-a fi comic, dar nu e deloc . Daniel mi-a ascuns relatia lor , in timp ce eu ii povesteam tot ce se intampla in viata mea , si cand spun tot , ma refer la tot , Daniel imi e ca un frate , excluzandu-l pe Luke care habar nu am ce e pentru mine .

-Cand aveati de gand sa imi spunet-i ? Ii intreb trantindu-ma in pat ca o persoana normala. Luke tot imi facea semne sa iesim sau altele ,dar eu vroiam explicati .

-Haide sa lasam asta pentru moment , nu cred ca ar trebui sa vorbim despre noi doi , spune Daniel . Cred ca ar trebui sa vorbim despre voi doi , spune mutandu-si privirea catre Luke.

-Noi mai bine plecam . Spun rapid si scotandu-l pe Luke din camera . Spre binele meu cei doi nu au mai zis nimic . Am oftat de usurare. Singurul motiv pentru care nu am continuat discutia , era pentru ca stiam ca Daniel si Alis vor avea dreptate. La naiba.

Am intrat in masina lui Luke acesta ducamdu-ma acasa. Nu a spus nimic , parea inregula . M-a salutat cand am plecat spunandu-mi ca maine trebuie sa ma duc la firma pentru a trimite niste confirmari , desi era sambata. L-am salutat inapoi intrand plictisita in casa.

M-am descaltat de tocuri , intrand in living unde era agitatie mare. Tata o tot striga pe Amanda intreband-o despre anumite chesti , lipsindu-i cravata , incaltamintea si sacoul . Stai unde pleaca?Parca raspunzandu-mi la intrebare tata vine la mine imbratisandu-ma si sarutandu-mi fruntea.

-Scump-o eu trebuie sa plec in seara asta din oras. Am de terminat un parteneriat cu o firma apropiata si trebuie sa fiu prezent acolo . Si-a trecut rapid mana prin par incercand sa isi puna cravata.

-Dar esti bolnav , nu poti pleca. Protestez eu luandu-i cravata din mana . Cand eram mica nu ma lasai sa mananc inghetata , asa ca nici tu nu vei pleca , spun luand atitudine.

-Ba din contra, tocmai pentru ca este bolnav voi merge cu el , spune Amanda . Mi-a luat cravata din mana mea asezandui-o frumos la gatul tatei.