lX

17.1K 776 17
                                    

Perspectiva Scarllet.

Il vad cum sta in spatele biroului unde pare ca abia incape. Nu il sufar,la fiecare privire imi provoaca repulsie. Imi e scarba de el dar mai ales de mine. Imi e scarba doar gandindu-ma ca ma atinge. Imi e scarba de ceea ce am devenit: dama de companie a unui bosorog.

- Ia loc, imi spune si fac intocmai. De azi vom locui impreuna in aceasta casa, dar in camere separate. Cand aud asta, mi se ia o piatra de pe inima. Nu ai de gand sa zici nimic? nici macar sa ripostezi? Ma intreaba el.

-Nu...spun eu mahnita. Ce rost mai are? Oricum maine viata mea se va inchide definitiv. Da sa mai spuna ceva dar ii suna telefonul. Ii face semn garzii de corp sa se apropie de el.

-Alfred, du-o in camera ei te rog.

-Da domnule. spune garda ascultatoare.

Ma ridic si il urmez tacuta pe Alfred caci am aflat ca asa il cheama. Din birou iesim in living de unde pornesc scarile enorme. Este o casa impresonanta cu o arhitectura moderna dar in acelasi timp si eleganta. Urcam scarile care duc spre un hol mare unde se pot observa cu usurinta usile de o parte si de alta a acestuia. Intru intr-o camera luminoasa si frumos decorata. Culoarea alb predomina pe cei trei pereti ai camerei, cel de al patrulea fiind din sticla. Patul este asezat in partea dreapta a camerei.

Camera era simpla dar de bun gust. Langa pat, de o parte si de alta , erau doua noptiere maroni cu cate o veioza pe acestea. Exista o masuta de toaleta cu o oglinda mare, doua usi care cred ca duceau la baie si dresing plus cea care ducea spre balcon unde era o masuta simpla si doua fotolii si cateva plante care imbogateau decorul. Ridic privirea spre curtea casei si vad o gradina plina cu fel si fel flori colorate, salcii plecatoare ici colo cu cate o bancuta, fantani arteziene, pauni ce isi aratau penajul superb si statui. Ei bine stiu unde imi voi petrece timpul de acum incolo cand voi vrea sa il evit pe mos. Alfred disparuse de mult din peisaj. Era timpul sa cercetez casa si mai ales camera mosului. Il vad plecand din camera lui si asta este o oportunitate numai buna de a afla mai multe despre el. Ma strecor usor in camera lui si observ ca este exact ca si a mea doar culorile difera. Este o camera masculina, impunatoare. Un parfum ciudat imi inunda narile si jur ca l-am mai simtit undeva, dar nu stiu unde. Ridic din umeri in semn de nu conteaza si continui sa cercetez amanuntit. Poze nu exista decat cu o familie si un baietandru de vreo 16-17 ani. Imi pare extrem de cunoscut baitul cu ochii albastri. Parca l-am mai vazut undeva. Dar unde? Incerc sa studiez mai bine poza insa usa camerei se deschide si pe ea intra nimeni altul decat John.

-Ce cauti aici? intreaba acesta uimit.

-M...m-a..m-am pierdut. spun speriata de fapul ca m-a prins. Cine sunt acestia? intreb facand referire la cei din poza. Din doi pasi e langa mine si imi zmulge poza din maini.

-Nu e treaba ta! spune nervos.

-Ba cred ca e din moment ce voi fi sotia ta! spun si eu la randul meu nervoasa punandu-mi o mana in sold. Pantaloni scurti pe care ii am nu ma prea ajuta sa par mai dura ci din contra il invita la o nebunie deoarece se incrunta la mine si tot ce face e sa ma impinga intr-un zid cu o forta nu tocmai pentru varta lui. Ma ridica in bratele sale chiar puternice pentru varsta lui, facandu-ma sa ii inconjor trupul cu picioarele. Raman muta de uimire. Ochii sai albastri ca marea capata o nouanta cenusie sclipind de dorinta. Ma saruta pe gat senzual si excitant, iar mie in mod ciudat si scarbos imi place. Doamne, ce se intampla cu mine? Isi revine in simtiri si imi da drumul. Mormaie ceva inteles de el si sparge vaza care era pe masa de langa noi.
-Offf...ca daca nu ar fi...si daca nu as avea...si daca nu ai fi asa de sexi...nu as reactiona asa. In mod normal ar trebui sa ma simt flatata cand aud asta dar din gura unui tanar, nu a unui mos de 60 de ani.
-Mai bine ma casatoream cu ala decat sa stau cu tine pentru tot restul vietii. Spun nervoasa. Se uita urat la mine si parca turbase.
-Care ala? Tu esti a mea! Doar a mea! Nimeni nu o sa te aiba pana cand o sa mor! Ma uit la el sceptica si parca citindu-mi gandurile completeaza: stai linistita, nu se va intampla prea curand. Ne vedem maine dimineata! La noua sa fi gata! Si cu asta deschide usa si imi face semn cu degetul ca sa plec fara a ma lasa sa mai spun ceva. Ma conformez si il las singura pe bosorogul infumurat. Sa fiu sincera, Ethan era mic copil pe langa turbatul asta.

Căsătorie Înșelătoare Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum